Reuniunea ministrii de Interne ai UE, care a avut loc la Bruxelles si care a fost menita sa gaseasca solutii pentru disensiunile tot mai mari pe tema migratiei, a fost foarte dura si marcata de tensiunile dintre Grecia si Austria.
Altercatii, invective si etalarea publica a disensiunilor dintre state altadata priete?ne, ca Franta si Belgia (privind „jun?glaa” de la Calais), sau Germa?nia si Austria (privind stabilirea cotelor de migranti). Accidente di?plomatice inedite, cu chema?rea de catre Grecia a ambasadorului sau in Austria. Lipsa to?tala de solidaritate din partea asistentei (Austria, statele din Est) fata de Grecia este probabil pe cale sa se transforme in mare viteza intr-o vasta „capcana pentru migrantia”. Este adevarat ca ministrii au repetat vointa lor de a gasi „solutii europenea”, de a continua pe calea relocarii refugiatilor decisa anul trecut, de a continua sa mizeze pe „hotspotsa” (centre de inregistrare si triere in Italia si Grecia), dar tarile din Balcani si din Europa Centrala, incepand cu Austria, nu au revenit asupra „deciziilor lor unilateralea” de a nu mai lasa trecerea migrantilor si chiar a refugiatilor, decat in loturi mici. Asta in timp ce in Grecia, celalalt capat al „rutei balcanicea”, planeaza criza umanitara cu potentialul zecilor de mii de migranti blocati la frontiera macedoneana.
Reuniunea de la Bruxelles a fost foarte dura si marcata de tensiunile dintre Grecia si Austria. Ministrul grec de Interne, Iannis Mouzalas,? i-a reprosat violent Austriei ca a organizat, in ajun, la Viena o reuniune a tarilor din Balcani fara sa invite Atena. Acesta a avertizat ca „Grecia nu va accepta sa devina Libanul Europeia” si a denuntat o actiune considerata „inamicalaa”, potrivit unui diplomat socat ca acest fel de termeni pot fi pronuntati la reuniuni de obicei extrem de civilizate. Alte tari din Est si din Balcani au acuzat Grecia ca nu si-a facut treaba pentru stoparea migrantilor. Doar ministrii de Interne francez, Bernard Cazeneuve, si german, Thomas de Maiziere, au aparat cu energie Atena, subliniind ca nu foloseste la nimic sa continue acuzele contra Greciei, fiind nevoie de ajutor. Cei 28 de ministri de Interne si-au exprimat speranta unui acord comun in Consiliul European din aprilie si a unui acord in Parlamentul European, inaintea verii.
Solitudinea Angelei Merkel
Guvernele par a fi intrat in „panicaa”, dupa venirea in ianuarie a 102.000 migranti in Grecia si in perspectiva unui aflux mai important odata cu primavara si, potrivit media europeana, in lipsa unor lideri politici de anvergura, inchid frontierele, contravenind dreptului european si conventiilor de la Geneva. Cancelarul german, Angela Merkel, este de acum singura in Europa – alaturi de Comisia Europeana – care apara inca primirea refugiatilor. Dar pare slabita, avand in vedere ca nu a putut impiedica initiativele gresite ale Austriei si aliatilor ei la Viena, miercuri 24 februarie, nici anuntarea de catre premierul ungar, Viktor Orban, a unui referendum asupra relocalizarii migrantilor, membru al popularilor europeni ca si ea. Merkel a reusit sa obtina de la colegii europeni un summit cu Turcia, la 7 martie, la Bruxelles.
Este evident ca cei 28 au devenit incapabili de actiune colectiva, in afara gestionarii pietei unice. Tragedia refugiatilor a rupt europenii din punct de vedere politic, cu o Europa de Est care nu are nevoie de o actiune colectiva solidara – tarile zise „de la Visegrada” nu vor cote in ce le priveste. Tragedia a spart si din punct de vedere juridic: chiar votate, deciziile luate la summituri de sefii de stat si de guvern sunt violate fara jena de catre tarile membre.
Spectacolul oferit in ultimele zile este cel al unei Europe in plina ruptura. …
