Klaus Iohannis a ajuns presedinte al Romaniei candidand din partea PNL si a reusit, dupa un an de zile la Cotroceni, sa il instaleze premier pe Dacian Ciolos. Aparent, presedintele si premierul se afla in aceeasi tabara cu liberalii, de partea cealalta fiind PSD. O serie de evenimente din ultima perioada, aparent fara legatura, demonstreaza ca lucrurile sunt mai complicate. „Romania liberaa” a incercat sa descifreze momentele semnificative si substratul lor.
Posibila devansare a Congresului PNL. Copresedintele PNL, Alina Gorghiu, a facut, la finalul anului trecut un anunt cu un caracter aparent tehnic: congresul PNL pentru alegerea presedintelui unic ar putea fi convocat dupa alegerile locale din vara acestui an si nu in 2017, asa cum era programat initial. Posibila schimbare a calendarului alegerilor interne a venit in contextul informatiilor neoficiale potrivit carora presedintele Klaus Iohannis ar fi nemultumit de prestatia PNL si ar dori schimbari la nivelul conducerii.
Reactiile slabe ale liderilor liberali la evenimentele curente, dar si prezenta in Biroul Politic a prea multor lideri din vechea garda, atat din PNL cat si din PDL, ar fi starnit nemultumiri la Cotroceni. Dupa instalarea lui Ciolos la Palatul Victoria, au aparut zvonuri ca Iohannis ar miza si pe viitor pe acesta – fie ca lider al unui nou partid prezidential, fie ca lider al unui Partidului National Liberal „reformat”. Pentru a linisti spiritele, Dacian Ciolos a dat repetate asigurari ca va ramane independent si ca nu va candida la alegeri.
Excluderea colaborarii cu PSD. La inceputul anului, Alina Gorghiu a dezmintit ideea unei aliante cu Partidul Social Democrat, pe care a caracterizat-o drept „nociva”, desi aceasta propunere nu fusese pusa pe tapet in mod oficial. „Eu stiu ca exista anumite teorii, care sunt neconforme cu realitatea, ca am putea sa facem intelegeri, s-au vehiculat asemenea teme. Eu exclud o formula de experienta comuna stanga-dreapta din 2016, exclud categoric o astfel de posibilitate”, a insistat Alina Gorghiu.
De remarcat ca sefa PNL nu a spus cine lanseaza astfel de teorii, in contextul informatiilor despre un asa numit scenariu „Dan Mihalache”. Potrivit acestui scenariu, seful Cancelariei Prezidentiale i-ar fi sugerat presedintelui Iohannis formarea unui guvern PNL-PSD dupa alegerile parlamentare din 2016. Noul premier ar putea fi tot Dacian Ciolos, de data aceasta ca sef al unui guvern politic si nu de tehnocrati. Daca social-democratii ar participa la guvernare, le-ar fi dificil sa pregateasca un candidat alternativa credibil la Iohannis pentru prezidentialele din 2019.
Controversa privind organizarea alegerilor locale. Recent, liberalii au cerut Guvernului o ordonanta de urgenta privind organizarea alegerilor in doua tururi de scrutin. Dacian Ciolos a refuzat, afirmand ca nu ar fi? democratic ca Guvernul sa amendeze prin ordonanta de urgenta o lege votata de Parlament.
Totusi, Guvernul avea posibilitatea sa redacteze un proiect de lege in acest sens, pe care sa si-l asume in fata opiniei publice, dar sa lase decizia la mana Parlamentului. Interesant este, insa,? ca premierul a fost contrazis de presedintele CCR, Augustin Zegrean, fost parlamentar PD (partid care a fuzionat cu PNL), apropiat de Ioan Oltean. Zegrean a declarat ca Legea fundamentala nu spune daca alegerile se fac intr-un tur sau doua, ci ca trebuie sa fie alegeri libere, periodice si corecte, el adaugand ca res?tul tine de decizia politica.
La fel de interesant, liderul PSD Liviu Dragnea a preluat, practic, argumentele premierului afirmad ca propunerea PNL „pune practic intre paranteze ideea de democratie”. Curtea Constitutionala (CCR) a decis, discutand alte legi electorale,? ca nu se pot face schimbari ale legislatiei electorale cu mai putin de un an inainte de alegeri. Decizia a fost luata pe baza unei recomandari a Comisiei de la Venetia, care excepteaza doar modificarile care privesc drepturi electorale pentru alegatori.
Dincolo de valoarea teoretica inalta a unor dezbateri constitutionale, PSD este avantajat de alegerile intr-un tur, avand cei …
