Cea mai mare parte din informatiile pe care nu le cunoastem despre organismul uman se afla in capul nostru. Creierul este cel mai complex organ pe care il avem, de care depinde viata, constiinta, somnul si multe alte activitati umane. Iata cateva lucruri pe care le observam, dar nu le putem explica:
Constiinta. Atunci cand ne trezim dimineata, percepem faptul ca Soarele a rasarit, eventual auzim pasarile cantand, poate chiar simtim aerul proaspat al diminetii. Cu alte cuvinte, suntem constienti, percepem lucrurile asa cum sunt. Cum? Aceasta intrebare a marcat cercetarea stiintifica inca din antichitate, dar de-abia de curand neurologii au considerat-o o tema reala de cercetare. Numai ca pana in prezent, cercetatorii nu au reusit sa stranga decat o lista de…intrebari.
Inghetarea creierului. Este posibil ca viata sa nu fi intotdeauna o realitate, iar omenirea sa aibe probleme din punctul de vedere al existentei la un moment dat. In acest sens, s-a dezvoltat o alternativa, numita crioconservare, adica pastrarea organismelor sau a unor celule care le compun in reciepiente umplute cu nitrogen lichid, care scade temperatura pana la minus 160 de grade C. In acest fel, atunci cand unul dintre noi afla ca sufera de o boala incurabila, poate apela la „inghetare” pana in momentul in care se va descoperi un tratament eficace pentru acea boala. Corpul se aseaza in recipient cu capul in jos, in asa fel incat, daca exista vreo scurgere, creierul sa ramana intotdeauna in lichidul rece. Procedura trebuie realizata cu mare atentie, pentru ca daca nu se obtine temperatura optima, celulele corpului se pot transforma in gheata, sfaramandu-se.
Secretul imbatranirii. Viata vesnica exista numai pe platourile hollywoodiene. De ce imbatranesc, totusi, oamenii? Suntem inarmati la nastere cu uneltele necesare de a lupta impotriva ranilor si bolilor, dar odata cu inaintarea in varsta, mecanismele de reparare ale organismului se strica. Apar doua terorii despre imbatranire. Prima spune ca, asemenea altor caracteristici ale oamenilor, imbatranirea poate fi o parte a geneticii umane si este intr-o oarecare masura benefica. A doua, mai pesimista, spune ca imbatranirea nu are niciun scop si este rezultatul distrugerii celulelor, proces ce are loc de-a lungul vietii.
Natura vs. Genetica. Ce ne influenteaza: conditiile atmosferice sau genele? Oamenii de stiinta spun ca poate fi vorba de amandoua. Posibilitatea de a studia gene individuale duce la tratamente pentru boli asupra carora nu aveam prea mult control, dar, in acelasi timp, organismul nostru este sensibil la presiunea atmosferica sau la vreme.
De ce radem? Rasul este unul dintre cele mai putine intelese comportamente umane. Cercetatorii au descoperit ca in timp ce radem copios se activeaza trei zone ale creierului: una care tine de inteligenta si ne ajuta sa intelegem gluma sau situatia, a doua este legata de miscarea muschilor fetii, iar cea de-a treia este regiunea emotionala care ne da senzatia de extaz. Dar niciun om de stiinta nu poate explica deocamdata de ce ne fac sa radem lucruri si situatii diferite. Un lucru insa este clar: rasul ne face sa ne simtim bine.
Cum si unde inmagazinam imagini si situatii? Unele experiente sunt greu de uitat, cum ar fi, de exemplu, primul sarut. Dar cum reuseste o persoana sa inmagazineze si sa isi aduca aminte experientele personale? Prin tehnici de radiografiere a creierului, cercetatorii au descoperit ca exista un mecanism responsabil cu crearea si stocarea amintirilor. Unele rezultate ale cercetarilor indica faptul ca materia gri ar fi „depozitul de amintiri”.
Mentinerea rutinei. Aflat in hipotalamus, ceasul biologic programeaza organismul nostru sa urmeze un ritm de 24 de ore. Cel mai evident efect al acestei programari este ritmul circadian al somnului. Dar ceasul biologic influenteaza si digestia, temperatura corpului, tensiunea arteriala si secretia de hormoni.
Senzatii false. Se estimeaza ca peste 80 la suta din persoanele care au suferit o amputatie percep senzatii de caldura, mancarime sau chiar durere care provin de la membrul lipsa. Una din explicatii ar putea fi ca terminatiile nervoase din acea parte a corpului si-au creat noi conexiuni la sistemul nervos si continua sa trimita semnale ca si cum partea lipsa a corpului ar fi acolo. O alta explicatie ar putea fi ca sistemul nervos nu functioneaza decat intact si nu percepe ca lipseste o parte a corpului.
De ce dormim si ce se intampla in tot acest timp? Toate fiintele se pare ca o fac. Este vorba despre somn, al carui mecanism este aproape complet necunoscut. Un lucru este totusi clar pentru specialisti: somnul este crucial pentru supravietuire in cazul mamiferelor. De asemenea, prelungirea acestuia duce la halucinatii, iar in cazuri extreme chiar la deces. Se pare ca sunt doua etape de somn. Una in care creierul are o activitate metabolica scazuta – o pauza a corpului, care ajuta la conservarea energiei, similar hibernarii – si alta in care creierul este foarte activ ? care ar putea ajuta la organizarea amintirilor.
