Fuziunea PMP-UNPR a fost validata, miercuri, in cadrul unui congres extraordinar, dand nastere unui partid care este al treilea ca numar de parlamentari si are un numar considerabil de alesi locali. Formatiunea va pastra numele de PMP si isi propune sa intre in viitorul Parlament si sa influenteze negocierile pentru viitorul guvern. Analistii politici considera planul drept realist.?
PMP si UNPR au votat,?in unanimitate, fuziunea prin absorbtie in congrese reunite ale celor doua formatiuni. Prind decizia de miercuri,?UNPR dispare, viitorul partid urmand sa se numeasca in continuare PMP. Noul PMP il va avea ca presedinte pe Traian Basescu, lui Eugen Tomac si Valeriu Steriu (liderul fostului UNPR) revenindu-le functiile de presedinti executivi. Anterior, fuziunea a fost ratificata de congresele separate ale celor doua partide. Gabriel Oprea, fondatorul UNPR, nu a participat la eveniment.?
Fuziunea prin absorbtie a UNPR cu PMP a provocat aparitia unui partid care este a treia forta ca numar de parlamentari, avand 44 de parlamentari (36 de deputati si opt senatori). Majoritatea dintre acestia – 34 – provin din fostul UNPR, desfiintat practic, prin fuziunea de ieri. „Suntem un partid important in acest moment. Vom avea un grup parlamentar care ne va garanta prezenta in toate sectiile de votare, lucru pentru care am suferit si noi si UNPR la alegerile trecute. Vom avea un cuvant in Parlament inca de la inceputul sesiunii parlamentare”, a declarat Traian Basescu, dupa validarea fuziunii PMP-UNPR.?
De asemenea, PMP se intareste in ceea ce priveste numarul de alesi locali si forta structurilor din teritoriu. Astfel, la locale, partidul condus de Traian Basescu (PMP) a obtinut 18 mandate de primari (0,56%), 1.315 consilieri locali (3,26%), si 41 de mandate de consilieri judeteni, in timp ce „partidul interesului national” (UNPR), intrat recent sub conducerea lui Valeriu Steriu a obtinut, acolo unde nu au avut liste comune cu PSD, 26 de mandate de primari (0,81%), 1.203 consilieri locali (2,99%) si 14 mandate de consilieri judeteni (0,975). In urma fuziunii PMP-UNPR, noul PMP, care il va avea ca presedinte pe Traian Basescu, lui Eugen Tomac si Valeriu Steriu revenindu-le functiile de presedinti executivi, va avea 2.518 de consilieri locali, 51 de consilieri judeteni, „fiind prima conditie pentru a deveni partid subventionat de la stat”, precum si 138 de viceprimari, potrivit unei declaratii facute de Traian Basescu.
Calcule pentru alegerile parlamentare
Principala miza a fuziunii este, insa, depasirea pragului electoral de 5% la alegerile parlamentare de la sfarsitul anului. La alegerile locale, PMP a obtinut 4,27% la consiliile judetene (asa-numitul vot politic) iar UNPR 2,67%. In total, cele doua partide au obtinut in jur de 7% din voturile alegatorilor.
Daca ar repeta scorul de la locale, PMP ar intra in Parlament si ar putea arbitra formarea noului guvern. De altfel, ?Valeriu Steriu, a declarat, miercuri, ca PMP l-ar putea sustine pe Dacian Ciolos pentru Guvernul care se va constitui dupa alegerile parlamentare, daca „ideile converg”, afirmand ca vor decide dupa alegeri daca intra la guvernare. ?”Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”, a raspuns Traian Basescu, zambind, dupa congresul prin care UNPR a fost absorbita de partidul sau.?
Sociologul Barbu Mateescu crede ca scenariul privind trecerea pragului electoral este destul de realist. „Cred ca exista o compatibilitate intre alegatorii celor doua formatiuni. Sigur, nu se poate vorbi de profilul alegatorului UNPR, dar putem spune ca membrii acestui partid sunt disciplinati. Ei vor respecta solicitarile primarilor din fostul UNPR. In ceea ce priveste alegatorii lui Traian Basescu, cei care au ramas pana acum alaturi de acesta vor crede si vor aplauda tot ceea ce face liderul PMP. Cine avea dubii a plecat deja, a ramas doar garda pretoriana. Fanii lui Traian …
