Seful statului este impotriva autonomiei pe criterii etnice, dar incearca sa isi mentina electoratul din aceasta zona, fara a-si ostiliza alegatorii romani.
Vizita oficiala a presedintelui in Harghita si Covasna a fost incarcata de momente simbolice, initiate de reprezentantii UDMR. Acestia i-au cantat imnul Tinutului Secuiesc si i-au oferit un steag al Tinutului Secuiesc. Solicitarile privind autonomia pe criterii etnice au fost contracarate de presedinte prin mesaje privind dezvoltarea economica.
La Miercurea-Ciuc, 30 de membri PPMT l-au asteptat pe presedinte in fata sediului CJ Harghita, cerand autonomia Tinutului Secuiesc. Dezbaterea care a avut loc la aceasta institutie, la care au participat 300 de alesi locali, a fost precedata de intonarea imnului national al Romaniei, urmata de imnul Tinutului Secuiesc. Presedintele a asculat imnurile in picioare, explicand ulterior ca n-a stiut dinainte ca urmeaza a se difuza si imnul secuilor. Dreptul de a folosi limba materna in administratie a fost solicitat de Borboly Csaba, presedintele CJ Harghita, in timp ce presedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, s-a plans ca Tinutul Secuiesc si insemnele sale nu sunt recunoscute oficial.?
Steag contra steag
Presedintele Romaniei a? salutat in limba romana, apoi in maghiara. Seful statului a multumit pentru modul in care a fost intampinat. ?”Va multumesc ca mi-ati cantat, aveti voci bune si puternice”, a declarat Klaus Iohannis, adaugand insa ca este impotriva autonomiei pe criterii etnice. „Descentralizarea este obligatorie, pentru ca alesii locali stiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea. Regionalizarea este de dorit, dar numai daca se face in asa fel sa fie in interesul cetateanului. Autonomia locala si regionala ajuta, dar pe criterii etnice nu e de dorit pentru ca ar inhiba dezvoltarea”, a declarat seful statului, el insusi etnic german.?Presedintele a mentionat ca il ingrijoreaza situatia tinerilor din zona care nu cunosc bine limba romana, ceea ce inseamna o limitare a acestora cand este vorba despre accesul la un loc de munca.
In timpul dezbaterii, primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, i-a oferit cadou presedintelui steagul Tinutului Secuiesc. „Este un cadou asortat cu cravata dumneavoastra. Este un steag pe care am trecut data in care ati fost ales si data de azi,? dar si procentele cu care ati fost ales de noi. In replica, seful statului i-a oferit acestuia tricolorul. „Daca e sa avem un parteneriat strategic sa va las ca amintire tricolorul nostru al tuturor”,? a precizat Klaus Iohannis, care nu a luat steagul secuiesc in mana, lasandu-l celor de la protocol.?
Vizite la biserici ortodoxe si romano-catolice
Episcopul Covasnei si Harghitei, Andrei Moldovan, i-a inmanat, presedintelui in cadrul intrevederii de la biserica ortodoxa Sfantul Nicolae din Miercurea Ciuc, o scrisoare in care romanii din cele doua judete ii solicita sefului statului sprijin pentru pastrarea identitatii nationale si culturale. ?Klaus Iohannis a vizitat si Complexul monahal Sumuleu-Ciuc, inclusiv Bazilica Franciscana „Sfanta Maria”, centre romano-catolice. De asemenea, presedintele a vizitat Caminul „Sfantul Stefan” in care sunt ingrijiti peste 70 de copii si o fabrica de imbuteliere a apei minerale. Iohannis a mers si in Sfantul Gheorghe (Harghita) pentru o intalnire cu reprezentantii asociatiilor profesionale din zona.
Regiune vizitata neoficial
A fost prima vizita oficiala a unui presedinte al Romaniei in zona, dupa cea din 2001 a lui Ion Iliescu. Fostul presedinte Traian Basescu s-a aflat de mai multe ori in zona, avand intalniri cu localnicii,? insa el se afla in vacanta, fara actiuni cu caracter oficial.
Explicatia demersului prezidential
Vizita presedintelui Klaus Iohannis in cele doua judetene a avut loc dupa ce seful statului a criticat intentia PSD si UDMR de a modifica legile privind drepturile minoritatilor. „Atrag atentia PSD-ului sa nu introduca in pachetul de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. De exemplu, ma gandesc ca nu trebuie sa se negocieze cu aceasta ocazie vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care in Romania nu sunt dorite, sunt chestiuni care nu trebuie negociate sub presiunea unei situatii deosebite”, …
