Nominalizarea la functia de prim-ministru a oligarhului Vladimir Plahotniuc de catre majoritatea ad hoc formata luni in jurul Partidului Democrat (PD) acutizeaza criza politica ce dureaza de mai bine de un an in Moldova si o aduce in pragul unui conflict intern.
Vremurile in care Maia Sandu era propusa sa devina prim-ministrul Republicii Moldova par sa tina acum de o mitica epoca de aur a politicii de peste Prut desi nu s-a intamplat decat in iulie trecut. De atunci, liberal-democratii (PLDM) sunt in prag de destramare dupa arestarea liderului lor, fostul premier Vlad Filat, prim-ministrul Valeriu Strelet a fost debarcat de o majoritate formata de PD cu socialistii lui Igor Dodon (pro-rusi) si comunistii, iar Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu a iesit din ambiguitatea si s-a predat cu totul lui Vlad Plahotniuc. Ca urmare, asa-numita coalitie pro-europeana este moarta si de acest lucru a profitat acelasi Plahotniuc, care si-a croit metodic calea catre puterea absoluta in Moldova.
Partidul Democrat, care este, in esenta, bratul politic al lui Plahotniuc controleaza in acest moment parlamentul prin presedintele Legislativului, finul sau, Andrian Candu, cea mai mare parte a ministerelor economice si agentiilor guvernamentale cu rol de reglementare a pietei, sistemul financiar si Babca Nationala (fiind legat de disparitia miliardului de dolari din bancile moldovene) Ministerul Justitiei, Procuratura Generala, Centrul National Anticoruptie si aproximativ 70% din piata mass-media din Republica Moldova.
Plahotniuc a invatat lectia ruso-ucraineana a kompromat-ului de presa – practica dezgroparii de informatii compromitatoare in scop de santaj, dar si lectia tentativei de lovitura de stat data de prietenul sau Victor Ponta, astfel ca prima sa tinta a fost Curtea Constitutionala. Unul din cele sase fotolii de judecator, care ar fi revenit PLDM, este blocat, iar asupra celorlati cinci au inceput sa apara suspiciuni de coruptie.
Cert este ca, la sfarsitul lunii decembrie, la solicitarea PD, Curtea a decis ca presedintele Nicolae Timofti este obligat sa numeasca un prim-ministru daca persoana nominalizata este sustinuta de o majoritate parlamentara. Apoi a trecut la formarea unei majoritati. Mai intai si-a asigurat serviciile liberalilor lui Ghimpu si ale aripii Leanca desprinsa de PLDM, apoi a rupt 14 deputati comunisti si, in sfarsit, luni, a racolat si sapte deputati ai PLDM. Majoritatea de 56 (din 101) o data formata, miercuri, PD l-a propus pe Plahotniuc in functia de presedinte. Timofti nu s-a lasat insa intimidat si a respins candidatura celui mai puternic om din Moldova in temeiul unei alte hotarari a Curtii Constitutionale care fusese data in 2013, in esenta pentru a bloca o noua candidatura a lui Vlad Filat, si care se refera la integritatea persoanei propuse. Cum Plahotniuc a facut in trecut unei decizii a parlamentului privind integritatea acestuia care l-a fortat sa se retraga din functia de vicepresedinte al Legislativului, Timofti are acoperirea constitutionala sa respinga nominalizarea. Pe de alta parte, jurisprudenta Curtii Constitutionale de la Chisinau este probabil cea mai inconsistenta din lume si, ca atare, orice poate invocat pentru a sustine orice.
Tinta lui Plahotniuc este controlul asupra guvernului si, mai ales, asupra Ministerului de Interne, singura institutie care ii lipseste din panoplie si care i-ar asigura puterea absoluta si totala impunitate. Cu cei peste 25.000 de politisti si procuratura sub control nimeni nu-l va mai intreba niciodata de miliard si nimeni nu va mai indrazni sa miste in front fara aprobarea sa. Ca atare, nu va …
