„Cu privire la diferentele existente intre strategiile tarilor, pentru unii ar putea fi uimitor ca Bulgaria se gandeste sa adere la euro mai repede decat Romania, Ungaria, Polonia sau Cehia. Este adevarat ca aceste tari vecine au multe in comun. Dar exista si un lucru care le diferentiaza. Si acesta nu este doar fluviul Dunarea, daca vorbim despre Romania si Bulgaria. Bulgaria are un Consiliu monetar si este natural pentru Bulgaria sa se gandeasca la aderarea la zona euro. Adoptarea acestui mecanism, in urma cu peste doua decenii, inseamna ca mai mult de jumatate din pasii spre aderarea la euro au fost facuti. Practic, un Consiliu monetar inseamna ca ai un curs de schimb fix. In contrast, Romania are un curs de schimb flexibil si un regim de tintire directa a inflatiei, la fel ca si Polonia, Ungaria si Cehia. De aceea abordarea este diferita. Aceasta nu inseamna ca Romania, Ungaria sau Polonia sunt sceptice cu privire la adoptarea euro. Cel putin in cazul nostru, nu suntem sceptici. Incercam sa fim realisti. Este nevoie de o abordare comprehensiva inseamna sa asiguram un interval de timp adecvat pentru acest moment si aderarea cu succes la zona euro”, a spus Mugur Isarescu, potrivit Agerpres.
Potrivit guvernatorului BNR, adoptarea monedei euro de catre noile state membre reprezinta o chestiune de „cand”, nu de „daca”.
„Adoptarea euro de catre noile state membre este o chestiune de cand, nu daca. Pentru ca nu au, sau noi, Romania, nu avem o clauza de tip „opt out” (o „clauza de neparticipare” care le permite unor state sa ramana in afara zonei euro, n.r.). Angajamentul de aderare la zona euro este de netagaduit, dar modul in care procesul complex in care procesul de convergenta economica este derulat ramane in mare parte la latitudinea autoritatilor din statele candidate. In acest context, abordarea a variat atat de-a lungul timpului, cat si in randul statelor. La scurt timp dupa aderarea noilor state membre la Uniunea Europeana, datele asumate pentru aderarea la zona euro erau foarte ambitioase pentru noi toti. De asemenea, indeplinirea unora dintre criteriile din Tratatul de la Maastricht erau inca departe, la acel moment. O abordare mai prudenta dezvoltata intre timp nu indica neaparat o inabilitate sau dificultati in indeplinirea criteriilor nominale de convergenta ci mai degraba arata, in special dupa debutul crizei mondiale, cand unele din beneficiile adoptarii euro s-au diminuat, de ce costurile asociate au devenit din ce in ce mai vizibile. De aceea suntem intr-o abordare mai comprehensiva cu privire la procesul de aderare la euro”, a subliniat oficialul BNR.
Mugur Isarescu a mentionat, totodata, ca este nevoie de o convergenta sustenabila, iar Romania trebuie sa fie constienta ca pentru a profita de beneficiile aderarii la euro trebuie indeplinite mai multe conditii esentiale.
„Nu poate fi trecut cu vederea atat faptul ca noile state membre care au aderat la zona euro (tarile baltice, Slovenia si Slovacia) sunt state relativ mici, cu un nivel diferit de convergenta reala si in mod clar cu un nivel mult mai redus redus al problemelor structurale. Daca ne referim la tarile care, in prezent, sunt in procesul de adoptate euro, eu personal ma numar printre cei care subliniaza ca este nevoie de convergenta sustenabila, sa fim constienti ca pentru a putea profita de beneficiile aderarii la euro trebuie indeplinite in mod cumulativ mai mult conditii esentiale. Faptul ca aceste criterii nominale de convergenta trebuie indeplinite intr-o maniera de durata, nu una accidentala, nu fortata, nu temporara este doar un aspect. De fapt, durabilitatea convergentei este fixata chiar in textul Tratatului de la Maastricht sub urmatoarea exprimare: „Un grad inalt de convergenta sustenabila”. Nu spune convergenta nominala, ci spune un grad inalt de convergenta sustenabila, ceea ce inseamna convergenta in general. Insa acest detaliu a fost luat prea usor de ceva vreme”, a sustinut Isarescu.
Acesta a adaugat faptul ca nu doar convergenta nominala este esentiala pentru sustenabilitate procesului de adoptare a monedei unice, ci se poate vorbi si despre convergenta structurala sau de cea institutionala.
„Mai mult, acum este evident pentru toata lumea ca nu doar convergenta nominala, ci si convergenta reala, convergenta structurala, convergenta institutionala sunt de asemenea esentiale pentru sustenabilitatea intregului proces de adoptare a monedei euro. Este adevarat ca opiniile cu privire la nivelul optim precum si cu privire la relevanta acestui factor pentru aderarea cu succes la uniunea monetara, sunt foarte diverse. Cu toate acestea, atingerea unui anumit nivel de convergenta a veniturilor per capita, inainte de a trece la euro este esentiala, dupa parerea mea deoarece un decalaj mare de convergenta ar putea complica managementul ciclurilor de afaceri, in absenta unor politici monetare independente. Dar chiar si tarile care sunt deja membre ale zonei euro ar trebui sa continue sa creasca gradul de convergenta reala”, a afirmat guvernatorul Bancii Nationale.
Citeste si:?Mugur Isarescu: Salariile ar trebui sa creasca prin forta pietei, nu sa fie majorate de catre …
