Caz unic in analele Justitiei: sase din cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale din Romania sunt anchetati de catre procurorii din subordinea procurorului general al Romaniei, Tiberiu Nitu, pentru ca, in rezumat,?au invalidat?referendumul?din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui de atunci al Romaniei, Traian Basescu.
Fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala ?ar fi de fals in acte oficiale. Cei sase judecatori vizati de ancheta au transmis premierului Ponta o erata prin care au?corectat o adresa cu informatii false transmise de colegul lor, judecatorul CCR ?Acsinte Gaspar.
Citeste si:?La Curtea Constitutionala se falsifica hotarari ȋn folosul USL?
Gaspar, insa, NU este vizat de ancheta, ci doar cei sase judecatori CCR care au anuntat Guvernul ca au votat pentru validarea listelor electorale permanente folosite la refendum, NU pentru taierea de pe liste a unui numar de persoane ce ar rezulta dintr-un minirecensamant.
Judecatorii care au semnat erata si apoi ?au invalidat referendumul sunt: Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc, Stefan Minea, Petre Lazaroiu si Puskas Valentin Zoltan.?
Pentru taierea de pe listele electorale a unui numar mare de alegatori si, implicit, pentru validarea referendumului si demiterea presedintelui Traian Basescu au votat doar trei judecatori, respectiv Acsinte Gaspar, Ion Predescu si Tudorel Toader.
Citeste si:?Jocurile de culise ale USL pentru castigarea judecatorilor CCR
Motivul invalidarii referendumului de cei sase judecatori a fost ca NU?s-a intrunit cvorumul, respectiv la urne NU au fost prezenti ?jumatate plus unu din alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente. „Vina” celor sase judecatori?este ca au respectat legea, respectiv ca au luat in considerare listele electorale permanente pe care s-a votat deja.
In nici o tara in care se respecta principiile statului de drept NU se modifica numarul alegatorilor de pe listele electorale DUPĂ ce are loc scrutinul. Cu atat mai mult cu cat inainte de referendum atat premierul Victor Ponta, cat si ministrii Administratiei si Internelor de la acea vreme, respectiv Paul Victor Dobre si Ioan Rus, au asigurat ca listele electorale au fost ACTUALIZATE si ca referendumul se va desfasura corect.
Citeste si:?Cum vrea USL „sa rastoarne” situatia de la Curtea Constitutionala
Abia dupa scrutin, ?cand ?premierul PONTA si liderii USL de atunci au constatat ca la urme nu s-au prezentat cel putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor de pe listele electorale, procent ?necesar pentru validarea referendumului, guvernantii USL ?au iesit cu informatii, adrese potrivit carora?nu s-ar fi actualizat acele liste electorale si ca ele trebuie ajustate ?deoarece ar fi mai multi decedati, cu toate ca deja se votase. Tot atunci, CCR a fost sesizata sa se pronunte asupra modificarii listelor electorale permanente. Sase din judecatori au decis ca listele electorale NU pot fi modificate dupa vot, iar trei judecatori au decis ca pot fi modificate.
Potrivit legii, decizia finala a CCR era cea a majoritatii calificate, respectiv a celor sase judecatori care au decis ca nu se pot modifica listele electorale permanente si care acum ?sunt?vizati de?ancheta lui NITU.
Imediat dupa ce au votat, judecatorii CCR au plecat in concediu, iar unul dintre ei, respectiv Acsinte Gaspar, desemnat raportor in relatia cu Guvernul Romaniei, a ramas sa faca adresa catre premierul Ponta in care sa-l anunte care este decizia majoritatii calificate a CCR.
Citeste si:?Cum se punea la cale falsificarea numarului de alegatori
Acsinte Gaspar a modificat continutul juridic a deciziei majoritatii calificate a ?CCR si, in loc sa scrie ca listele electorale permanente folosite la referendum NU pot fi modificate, a indicat sa se faca un fel de minirecensamant in urma caruia sa se modifice numarul alegatorilor ( sa se scada numarul lor in asa fel incat sa se intruneasca numarul necesar de alegatori prezenti la urne??pentru ?validarea demiterii?presedintelui tarii, cum s-a constatat ulterior din interceptarile facute intr-un alt dosar penal?in care au fost inculpati mai multi inalti functionari de la Ministerul Administratiei si Internelor).?Imediat dupa ce Ponta a primit adresa de la Acsinte Gaspar, a anuntat ca se face recensamantul.?
Romania Libera a descoperit falsul ?( denumit ulterior „eroare materiala”) lui Gaspar, ?a vorbit cu judecatorii CCR, a publicat rezultatul REAL al votului lor? si a declansat, astfel, demararea procedurilor pentru a se indrepta eroarea materiala.?
La momentul respectiv, l-am sunat si pe judecatorul Acsinte Gaspar?pe care l-am intrebat de ce a falsificat continutul juridic al adresei trimise la Guvern, iar domnia sa ne-a anuntat ca nu vrea sa dea explicatii.
Pentru indreptarea erorii materiale, procedura prevede ca judecatorii fie sa se intruneasca in sedinta la sediul CCR, fie prin teleconferinta sa stabileasca continutul eratei. Astfel, cei sase judecatori, unii prin telefon, altii prin prezenta la sediul CCR au restabilit decizia modificata de Gaspar si au trimis o alta adresa – erata prin care il anuntau pe premier ca ?NU poate modifica listele electorale folosite deja la referendum. Initial, premierul NU a vrut sa tina cont de adresa – erata, sustinand ca el ia in considerare doar adresa lui Gaspar.
Ulterior, prin „internationalizarea”?scandalului ( a fost anuntata Comisia de la Venetia care supravegheaza respectarea prevederilor constitutionale si respectarea regulilor …





