Procurorii nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative iar persoanele condamnate penal care s-au reabilitat vor putea face parte din Guvern, potrivit noului Cod Administrativ. Liviu Dragnea va fi reabilitat in 2023.
Aprecierea necesitatii si oportunitatea emiterii actelor administrative apartine exclusiv membrilor Guvernului si nu pot face obiectul controlului altor autoritati, potrivit proiectului Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regionale, condus de Sevil Shhaideh. Prevederea este introdusa in conditiile in care, de-a lungul timpului, procurorii au incercat sa ancheteze mai multi demnitari pentru emiterea unor ordonante de urgenta sau hotarari de guvern. Printre acestia s-au numarat fosti ministri precum Adriean Videanu, Varujan Vosganian sau Daniel Chitoiu. Recent, DNA a anchetat si emiterea ordonantei 13 de catre Guvernul Grindeanu.
Ulterior, CCR a decis ca DNA nu avea competenta de a ancheta emiterea ordonantei. „Curtea retine ca aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, au explicat judecatorii CCR.
Raspunderea, pasata functionarilor
Insa, proiectul Codului Administrativ merge mai departe, limitand si mai mult marja de actiune a procurorilor prin pasarea raspunderii catre subordonatii ministrilor. Membrii Guvernului, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise in exercitarea atributiilor prevazute de lege. Intocmirea rapoartelor prevazute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate si semnarea documentelor de fundamentare angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a semnatarilor, in cazul incalcarii legii, in raport cu atributiile specifice.
Mai explicit, potrivit articolului urmator, actele administrative angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, „a personalului care, cu incalcarea prevederilor legale, fundamenteaza din punct de vedere tehnic si al legalitatii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemneaza ori avizeaza, dupa caz, pentru legalitate aceste acte”. Mai mult, aplicarea actelor nu poate fi stopata chiar daca nu s-au respectat toate procedurile. Toate actele administrative emise fara a fi fundamentate, semnate, contrasemnate ori avizate din punct de vedere tehnic sau al legalitatii „produc efecte juridice depline”.
?
Practic, subordonatii ministrilor vor fi pusi in situatia de a-si asuma raspunderea. Refuzul functionarilor de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum si eventualele obiectii cu privire la legalitate, se fac in scris si se inregistreaza intr-un registru special. Persoanele care refuza sa semneze ori sa avizeze sau care prezinta obiectii cu privire la legalitate, fara indicarea temeiului legal, raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii.
Daca va fi aprobat de Guvern, Codul Administrativ urmeaza sa fie trimis Parlamentului care poate opera modificari.
Ce se intampla cu Liviu Dragnea
Persoanele care au fost condamnate penal vor putea face parte din Guvern, in cazul in care a survenit reabilitarea, mai stabileste Codul Administrativ. Practic, Guvernul vrea sa modifice legea de organizare a Guvernului (90/2001), care le interzice celor condamnati penal sa ocupe functii in Executiv. Noul proiect pastreaza interdictia dar vine cu o adaugire cruciala „cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea”.
Guvernul are o acoperire juridica pentru a opera o astfel de modificare, dupa o decizie a Curtii Constitutionale (CCR), luata in urma unei sesizari a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea. CCR a respins ca inadmisibila sesizarea lui Ciorbea, pe motiv ca reglementarea subiectului tine de competenta Parlamentului. Insa, CCR a adaugat ca sintagma referitoare la condamnarea penala încetează să mai constituie o interdicţie pentru a face parte din Guvern ?in cazul reabilitarii, dezincriminarii sau amnistiei.
Contestatia lui Victor Ciorbea a fost depusa la inceputul anului 2017 ca urmare a faptului ca presedintele PSD, Liviu Dragnea, nu a putut sa ocupe functia de premier. El a fost condamnat, in 2016, ?la doi ani de inchisoare cu suspendare si a primit un termen de patru ani de incercare, in dosarul fruadarii Referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Potrivit Codului Penal, pot exista doua tipuri de reabilitari – de drept si judecatoreasca.
„Reabilitarea are loc de drept in cazul …
