De circa 20 de ani, romanilor li se prezinta o poveste frumoasa: vechiul Drum al Matasii va fi reeditat si tara noastra va fi un punct important pe acest traseu, cu toate beneficiile care decurg de aici, financiare si chiar culturale.
Recent, reprezentantii ambasadelor din Georgia, Azerbaidjan, Kazakhstan, Turkmenistan, China, alaturi de oficiali din Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe din Romania, dar si ai unor organizatii de transport s-au asezat la aceeasi masa pusa la dispozitie de Administratia Porturilor Maritime Constanta. Evenimentul si-a propus „sa evidentieze rolul Portului Constanta pe Drumul Matasii, in cadrul proiectelor de transport intermodal, potentialul sau de atragere a fluxurilor de marfuri si avantajele acestei rute de transport”.
Se semneaza protocoale
In tot acest amar de vreme, proiectul bate pasul pe loc. Toate initiativele de pana acum nu au adus rezultate concrete, iar prin aceasta ne referim la atingerea celor doua obiective: crestere economica si schimburi culturale. Exista initiative punctuale, cum ar fi semnarea unor parteneriate. „Portul Constanta a facut deja pasi importanti pentru a imbunatati cooperarea pe aceasta ruta de transport, a Drumului Matasii, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu portul Qingdao din China, porturile Batumi si Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan si cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistana”, a declarat Dan Nicolae Tivilichi, director general APMC. S-a semnat si un protocol cu CFR, „menit sa consolideze legaturile intermodale la nivel national si international”.
Tivilichi spune ca „o alta directie de actiune va fi identificarea posibilitatilor de atragere a noilor fluxuri de marfa care ar putea fi operate pe ruta Europa-Marea Caspica-Asia Centrala, cu implicarea si sprijinul reprezentantilor celor doua companii in tarile care definesc hinterlandul portului Constanta”.
Infrastructura, principala problema
Marfa care intra sau -pleaca din port trebuie transportata pe sosea, pe Dunarea sau cu trenul. De aici incep problemele. Romania nu are o retea de autostrazi, trenurile au o viteza de melc, in comparatie cu ce se intampla in lumea civilizata, iar Dunarea nu este navigabila tot timpul anului. Viorel Panait, presedintele Asociatiei Patronale Operatorul Portuar, care reuneste cele mai mari firme din portul Constanta, afirma ca operatorii si administratia portuara sunt interesati de acest drum. „Transportul este o activitate in slujba comertului, iar noi, firmele din portul Constanta, traim intr-o realitate la care trebuie sa ne adaptam. Mediul de afaceri din port, impreuna cu Administratia Portului Constanta, ne exprimam interesul pentru dezvoltarea cooperarii pe coridorul Drumului Matasii pentru a atrage fluxuri noi de marfuri. Indiferent de forma lor, vrac solid, vrac lichid, containere, operatorii din port au abilitatea de a dezvolta facilitatile care sa faca posibil acest lucru”, a mentionat acesta.
Viorel Panait pune insa punctul pe i: „Pentru un Drum al Matasii ne lipseste o Dunare navigabila, calea ferata care sa genereze viteze mai mari de transport si autostrazile care, din pacate, se opresc undeva in mijlocul Romaniei”. Din pacate (sau din fericire), pentru ca Dunarea sa fie navigabila tot timpul costurile sunt mici. Echivalentul construirii unui kilometru de autostrada. Exista si fonduri europene in acest sens.a” Si pentru fluxurile actuale de marfuri avem nevoie de o Dunare navigabila, si anume avem nevoie sa scapam de imprevizibilitatea navigatiei pe Dunare: scaderea nivelului apelor, nevoia de dragare, convingerea bulgarilor ca trebuie sa isi respecte obligatiile din conventia de la Bratislava cu privire la mentinerea adancimii apei. Stiu ca in …
Noul Drum al Matasii – un proiect care bate pasul pe loc de 20 de ani: Romania nu are infrastructura care sa permita transportarea unor cantitati mari de marfa
