In a treia zi de la cea mai grava tragedie din ultimii douazeci de ani, inca nu se stiu toate detaliile legate de modul in care a fost avizat si controlat de autoritati clubul care a devenit cosciug pentru 30 de tineri.
Incendiul din Clubul Colectiv care a luat, pana acum, 30 de vieti si a ranit 200 de tineri in seara zilei de 30 octombrie a starnit indignare, mii de oameni au iesit in strada, retelele de socializare s-au incins gazduind mii de mesaje de solidaritate cu victimele si familiile lor. Furia publica s-a indreptat in primul rand impotriva proprietarilor Clubului Colectiv, dupa ce s-a aflat ca acestia nu aveau aviz de securitate la incendiu de la Pompieri, ca au folosit materiale ieftine pentru antifonarea spatiului, ca au asigurat o singura iesire pentru 500 de persoane si ca au permis folosirea de artificii si, in alte ocazii, chiar de reale efecte pirotehnice in timpul concertelor.
Ancheta in cazul tragediei de la Colectiv, desfasurata referitor la fapte, nu la persoane, a fost preluata de Parchetul General si dosarul este deschis pentru omor calificat.
Primii vizati sunt insa cei trei actionari ai clubului – Alin George Anastasescu, Costin Mincu, Catalin Gancea. Pe ei, legea ii obliga sa ceara aviz de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta pentru a-si desfasura activitatea. Astfel, o intrebare care a circulat in spatiul public a fost „De ce functiona clubul fara respectarea normelor privitoare la protectia impotriva incendiilor?”. Dar poate ca intrebarea corecta ar trebui sa fie „De ce a fost lasat sa functioneze?”.
Secretarul de stat in MAI Raed Arafat a declarat, sambata dimineata, ca la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta nu exista niciun document de autorizare pentru activitatile din Clubul Colectiv. a”La nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta nu exista nicio solicitare, niciun document ca ar fi fost emisa vreo autorizatie pentru desfasurarea activitatilor in locatia respectiva”, a spus Arafat.
Si aici intra in discutie responsabilitatea institutiei care a acordat autorizatie de functionare clubului Colectiv – Primaria Sectorului 4.
„Nu.” Acesta a fost raspunsul primarului Cristian Popescu Piedone la intrebarea daca are ceva sa-si reproseze in cazul tragediei de la Colectiv. a”Avem la dosar toate actele, am indeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de functionare”, a spus edilul. Modul in care a autorizat si controlat activitatea clubului ridica insa semne de intrebare.
1.?Ce inseamna functionare cu respectarea legilor „pe proprie raspundere”?
Legea?nr. 307/2006?privind apararea?impotriva?incendiilor ii obliga pe patronii si administratorii cluburilor sa „solicite?si sa?obtina?avizele?si autorizatiile de?securitate?la?incendiu”. Nu au facut acest lucru pentru ca sansele sa primeasca unda verde de la Pompieri pentru a-si desfasura activitatea, in stadiul in care se afla clubul – antifonat cu materiale slab ignifuge si cu o singura iesire -, erau extrem de slabe. Dar discutia ar trebui pornita de aici incolo. Asadar, nu aveau aviz de la Pompieri. De ce functionau, totusi? Pentru ca legislatia in vigoare le permite sa declare pe proprie raspundere ca respecta legile, inclusiv pe cele privitoare la protectia impotriva incendiilor. Dar ce inseamna aceasta declarare pe proprie raspundere? Daca res?pectivul club a declarat unei institutii ca respecta legea, nu este responsabilitatea acelei institutii sa verifice daca cele declarate sunt reale?
2.?Avea clubul autorizatie de construire?
Pe site-ul Primariei Sectorului 4 exista o lista de documente eliberate de institutie patronilor clubului Colectiv, facuta publica in urma zecilor de intrebari care s-au indreptat catre autoritati. Pe acea lista nu se regaseste insa o autorizatie de construire. Chiar daca nu a fost construit de la zero, ci reamenajat – transformat dintr-o hala a fostei fabrici de adidasi Pionierul in club – avea nevoie de autorizatie de construire. Multi dintre noi am avut nevoie de o astfel de autorizatie chiar si pentru o mica modificare a apartamentului sau a casei in care locuim, astfel ca este putin probabil ca o astfel de amenajare ca cea de la Colectiv sa nu fi avut nevoie. Pana acum nu s-a ridicat deloc aceasta problema, asadar nu stim daca Primaria a procedat corect avizand functionarea acestui local. Acest detaliu este important pentru ca autorizatia de construire este conditionata de un aviz de la Pompieri.
3.?De ce a luat primaria de buna declaratia patronilor ca au 80 de locuri?
In seara zilei de 30 decembrie, la concert au participat in jur de 500 de persoane. Locul era cunoscut ca unul in care se organizau frecvent concerte si festivaluri de muzica. Dar in declaratia pe proprie raspundere data de unul dintre patroni la primarie, si acceptata de buna de functionari, acesta declara ca numarul de locuri pentru consumatori este „80 locuri scaun”, iar unitatea era una de „alimentatie publica, de tipul bar/club”. Asadar, patronii au indus ideea ca e de fapt un bar obisnuit, si nu o adevarata sala de spectacole, cu peste 500 de locuri. Si atunci, de ce au avut incredere functionarii primariei in aceasta declaratie? Nu si-au dat seama, in urma controalelor, ca declaratia este nereala? Aceasta subestimare a capacitatii le-au permis patronilor permiteau sa eludeze respectarea unor conditii drastice de functionare, precum asigurarea unui numar de cinci-sase iesiri de urgenta. Chiar si fara un control la fata locului, angajatii primariei ar fi trebui sa aiba suspiciuni daca se uitau la suprafata declarata: 425 metri patrati.
4.?Ce au controlat inspectorii primariei cu zece zile inainte?
Ironia amara face ca o echipa de inspectori comerciali ai Directiei Generale de Politie Locala Sector 4 sa viziteze clubul Colectiv, de pe strada Tabacarilor, cu noua zile inaintea tragediei. Politistii locali au constatat ca se respecta obiectul de activitate impus prin autorizatie, in schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesara pentru alimentatia publica. „In consecinta, a fost aplicata o sanctiune contraventionala, fiind dispuse, totodata, termene pentru intrarea in legalitate.” Nimic despre un spatiu care era folosit pentru spectacole cu un public de sute de persoane, cu o singura iesire, de exemplu. „Precizam ca reprezentantii Autoritatii Locale Sector 4 au desfasurat verificarile in baza atributiilor impuse prin Legea Politiei Locale, neavand competente in a controla respectarea normelor PSI (de preventie si stingere a incendiilor)”, explica un comunicat al Primariei Sectorului 4.?
5.?De ce a fost controlat clubul in afara orelor de functionare?
Acordul de functionare nr. 3909 din data de 14.01.2015 dat de Primaria Sectorului 4 clubului Colectiv precizeaza ca orarul de functionare al acestuia este de miercuri pana duminica, intre orele 17-05. Controlul realizat de inspectorii primariei a fost insa facut in cursul dupa-amiezei de miercuri, 21 octombrie. „Noi, primaria, la controlul pe care l-am efectuat, l-am facut pana in orele 16:30, unde noi am verificat efectiv actele, intr-o incapere goala si ni s-au pus la dispozitie documentele”, a spus primarul. Motivul: „multe institutii de control, printre care si primaria, isi inchid portile la orele 16.30”.
6.?Cate cluburi se afla pe raza Primariei Sectorului 4 si cum stau la capitolul norme de incendiu?
Raspunsul la aceasta intrebare e simplu: doua cluburi – Colectiv si Fabrica. Iar acest raspuns genereaza o alta intrebare: Daca exista doar doua astfel de cluburi pe raza sectorului 4, de ce nu sunt controlate mai riguros? Aceasta intrebare si multe altele raman, insa, in aer. Edilul sectorului 4 nu a raspuns ieri la telefon, in ciuda incercarilor noastre repetate. In jur de 12.000 de oameni au iesit ieri in strada intr-un mars al tacerii. Fara cuvinte, ei pun presiune pe cei care trebuie sa raspunda.??
Renaste solidaritatea
Dezastrele scot la suprafata solidaritatea umana. Romanii au dat, inca o data, dovada ca pot fi uniti in cele mai cumplite clipe din viata lor. Asa s-a intamplat dupa tragedia din clubul „Colectiva”. Si tot ei, oamenii simpli, au iesit duminica in strada, intr-un mars al tacerii. Transmitand autoritatilor, prin intermediul pancartelor si lumanarilor, ca nu mai vor ca, din cauza coruptiei, nevinovatii sa moara.
A?fost momentul in care oamenii au tacut. Si au vorbit in locul lor candelele si florile. Un mars al tacerii, dar in acelasi timp al unei furii inabusite. Au mai vorbit si pancardele incropite din cartoane agatate de cate un bat. Pe hartie fusesera scrise mesaje mai mult decat edificatoare. „Nu mai vrem sa fim mintitia”, „vrem adevarula”, „nu mai vrem sa-i vedem pe fratii nostri cum mor pe trotuarea”, „trebuie sa luam atitudinea”. Au fost cel putin 10.000 de oameni, alte surse spun 12.000 sau chiar 15.000, in ziua de duminica, la mai putin de 48 de ore de la tragedia din clubul „Colectiva” din Capitala. Retelele de socializare se inrosisera deja de mesajele care circulau din om in om. Toti si-au dat intalnire la Universitate, la ora 14.00, duminica, pentru a porni in mars spre fatidicul club.
S-au adunat acolo, in centrul orasului, mii de suflete. Altii au venit direct in fata clubului. Jonctiunea intre cele doua mari corpuri umane s-a facut in jurul orei 15.00, iar atunci s-a vazut cat de inguste sunt stradutele care ajung pana in fata cladirii in care numai moartea mai respira. Nimeni insa nu s-a imbulzit. Toti stateau la locul lor, asteptand sa le vina randul pana in locul unde se depuneau candelele si florile. Erau fosarte multi in multime. Dar nu numai ei. Si maturi, si batrani, femei, barbati. Cei mai multi cu lacrimi in ochi. Pana si jandarmii care asigurau ordinea isi treceau din cand in cand mana in coltul ochilor, semn al emotiei care cuprinsese pe toata lumea. Pe un drapel tricolor de mari dimensiuni fusese scris cu un marker „eroii nu mora”. Au fost eroi in acest loc al ororii, vineri seara.
Despre eroii de langa noi
Povestile ies la iveala de la o zi la alta, din ce povestesc martorii tragediei.? Citesc de pe agentiile de stiri povestea celui care a fost Claudiu Petre, un blogger dat disparut initial, apoi identificat intre cadavrele de la IML. El a reusit printre primii sa iasa din localul cuprins de flacari, dar apoi s-a intors, au aratat martorii acelor scene terifiante. Claudiu reuseste astfel sa salveze mai multi raniti care cazusera lesinati, din cauza fumului toxic. Un prieten de-al sau arata despre Claudiu ca era un barbat corpolent, atletic, la cei 36 de ani ai sai. Dupa tot efortul pe care l-a depus, iesind in cele din urma din cladire, a fost preluat de o ambulanta. Dupa aceea, familia n-a mai stiut nimic de el, in toata invalmaseala creata. Cu atat mai mult cu cat ranitii au fost dusi in vreo 15 spitale din Bucuresti si din apropierea Capitalei. Pentru ca, intr-un final, rudele sa-l identifice printre cei decedati. O alta dovada de curaj e a unui anumit Marian, care locuieste in apropierea clubului „Colectiva”.
El se intorsese de undeva vineri seara, cu masina. Observa lumea disperata care fugea din local. Atunci pune mana pe telefon si-si anunta vecinii si prietenii. Erau chiar primele minute ale dezastrului. Sar mai multi si patrund in cladirea din care se auzeau tipete, sa scoata de acolo cat mai multi oameni. Apar in scurt timp si politistii, care pun si ei mana la tot efortul, apoi rasar, una dupa alta, ambulantele. Autorul postarii tine sa remarce ritmul alert in care aparaeau tot mai multe sirene, si cum toata operatiunea se desfasoara intr-un mod organizat, militaresc aproape. Medicii de pe ambulante fac resuscitarea unora dintre pacienti direct pe caldaram, incercand cu disperare sa retina viata in trupurile inerte.
„Asa arata iadula”
Cineva a scris, tot pe Facebook, ca „asa arata iadula”. Cand flacarile au cuprins tavanul, stalpii de sustinere, tipetele si vaietele au dat startul panicii. A inceput o cursa a disperarii, cei mai puternici reusind sa scape, indreptandu-se spre iesire, calcandu-i pe altii in picioare. Alcineva isi aminteste ca incerca sa iasa, dar culoarele pe care fugea dadeau mereu spre alte ziduri, incat nu reusea sa vada unde e scaparea, ca si cum ar fi fost intr-un labirint. Cei …
