Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa. De „curatenia de Paste” orice gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sarbatoare.
Preparatele de Paste care in general nu lipsesc de pe masa sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in casa vineri, cand la biserica are loc Prohodul.
La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la suprafata) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi „condeie” au fost lumanarea – cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne – si pana de gasca. Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.
In comunitatile traditionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la o zona la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe vazute” sau „pe nevazute”. Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.
Si in Bulgaria, ca si in Romania, se obisnuieste ca ciocnitul oualor sa se transforme intr-o competitie intre meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak” („luptator”, in bulgara – n.r.).
In unele zone, cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor, se pastreaza pentru vraji sau descantece sau se pun in hrana animalelor.
Dupa slujba de Inviere de la miezul noptii, are loc prima masa de Paste in familie.
In prima zi de Paste, exista obiceiul ca toata familia sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani de argint sau de aur, crezandu-se ca toti vor fi astfel sanatosi si prosperi.
In zona Transilvaniei exista o serie de obiceiuri specifice, unul dintre acestea fiind stropirea fetelor si femeilor de catre baieti si barbati, in a doua zi a Pastelui. Scopul este ca acestea sa ramana frumoase tot timpul anului. Grupuri de sateni colinda prin sat pana seara tarziu, pentru ca nicio fata sa nu ramana nestropita. La origine, pentru stropit se foloseau galeti cu apa de izvor, simbolul purificarii inca din precrestinism, acestea fiind inlocuite in prezent cu sticlute de parfum. In unele sate exista si obiceiul impodobirii fantanilor cu oua colorate de Paste.
In Ardeal, tinerii obisnuiesc sa impodobeasca, de sambata noaptea, cu crengi de brad portile caselor unde locuiesc fete nemaritate. Fetele care au pandit toata noaptea la ferestre stiu pe cine sa rasplateasca, astfel ca flacaii primesc in ziua de Paste bucate sau bani.
In Cehia si Slovacia, stropitul femeilor poate fi inlocuit cu aplicarea unor lovituri usoare, cu un bici special, impletit din opt, 12 sau chiar 24 de ramuri de salcie si decorat cu panglici colorate. Se crede, si in acest caz, ca femeile „curtate” astfel vor ramane frumoase si sanatoase, iar cele care au fost neglijate se pot simti jignite.
Obiceiurile de Paste nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mancaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, Osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mancaruri sunt binecuvantate la biserica, alaturi de oua si carne.
In crestinismul timpuriu, cei care se botezau in timpul slujbei de Paste erau imbracati in alb. Ei purtau aceste vesminte intreaga saptamana, ca pe un simbol al noii lor vieti. …
Obiceiuri si traditii de PASTE: Vopsirea si incondeierea oualor, innoirea hainelor, cadourile Iepurasului
