Viceguvernatorul Bancii Nationale Romane (BNR), Bogdan Olteanu, a precizat, in direct la Realitatea TV, ca propunerea privind introducerea plafonului de 150.000 de euro propus in cazul legii darii in plata se refera la creditul primit de persoana in cauza si nu la valoarea imobilului detinut de aceasta.
„Noi am transmis o serie de propuneri care sa raspunda obiectivelor discutate de noi. Mai exact, acelea de a clarifica faptul ca legea darii in plata sa se adreseze consumatorilor si nu persoanelor fizice intreprinzatoare, de a clarifica nevoia de a vorbi de un imobil si nu de o cladire industriala sau un teren, de a defini ce inseamna o persoana aflata in nevoie”, a explicat Bogdan Olteanu.
Acesta a subliniat ca cei care vor beneficia de legea darii in plata trebuie sa detina imobilul, dar si ca plafonul propus de BNR se refera la valoarea creditului contractat de persoana in cauza, nu la valoarea locuintei.
„Am propus o serie de criterii, dar Parlamentul va decide in privinta lor. Am pornit de la o serie de evaluari a ceea ce reprezinta un apartament dintr-un oras mare, raportat la perioada de dinainte de criza. Am propus acest plafon al creditului. Este vorba de creditul primit si nu de valoarea apartamentului. Aceasta chestiune va fi evaluata de Parlament. Am propus ca locuinta in cauza sa apartina persoanei respective, sa fie resedinta. Am propus 35% rata la banca din venitul persoanei in cauza. Am propus ca inainte sa se actioneze la darea in plata, persoana in cauza sa fi cerut bancii macar o resalonare, o alternativa de plata mai usoara a creditului”, a spus viceguvernatorul BNR.
Totodata, Olteanu a sustinut ca nu este vorba de discriminare in acest proiect. Intrebat fiind de modelul instituit in Spania, care a dat gres, viceguvernatorul a explicat ca exista diferente majore intre proiectul romanesc si cel spaniol.?
„Modelul acestui proiect nu este discriminator sau este la fel de discriminator ca plafonul pentru prima casa sau pentru ajutoarele sociale. Legislatia unei tari introduce plafoane astfel incat numai cei care nu au averi importante sa beneficieze. Acestea nu sunt discriminari, sunt identificari ale persoanelor care se afla in nevoie, pentru a fi ajutate de societate in baza resurselor bugetului. In Spania, de exemplu, este vorba de o inghetare pe trei ani a platii ratelor, plafoane de venit extrem de dure si de faptul ca cetateanul e cel care trebuie sa-si vanda locuinta si apoi sa plateasca bancii. Sunt criterii diferite. Noi am incercat sa propunem un nivel de la care sa inceapa discutia, un nivel de definire a ceea ce inseamna persoana in nevoie. Nu cred ca putem spune ca toti cei care au credite la banca sunt in nevoie”, a conchis Bogdan Olteanu.
Referitor la Prima Casa si la aplicarea legii darii in plata in privinta acestui program, viceguvernatorul a declarat ca BNR a propus ca acest lucru sa fie evitat, pentru ca altfel s-ar ajunge la imposibilitatea practicarii programului Prima Casa.
„Fara discutie propunerea pe care o gasiti in lege este cea pe care am prezentat-o in analiza, de a evita aplicarea legii darii in plata in cazul acestui program. Nu exista situatii in care sa fie dificultati majore de plata. In cazul programului, el functioneaza exclusiv datorita garantiei oferite de stat bancilor. Anularea garantiei de stat duce la imposibilitatea practicarii a programului Prima Casa. Bancile nu vor mai acorda Prima Casa atata timp cat grantia de stat nu mai este irevocabila”, a spus economistul.
„Cred ca e bine sa pastram programul asa cum este decat sa-l pierdem. Ceea ce spunem noi este ca daca programul nu este exceptat de la acest mecanism al darii in plata, el nu va mai putea exista. Vazand ca se doreste Prima Casa, explicam ca acest program poate continua doar daca este explicit exceptat de la prevederile legii darii in plata”, a continuat Bogdan …
