„”Principalii generali din Myanmar, inclusiv comandantul-sef Min Aung Hlaing, trebuie sa faca obiectul unor anchete si urmariri in justitie pentru genocid in nordul statului Rakhine, precum si pentru crime impotriva umanitatii si crime de razboi in statele Rakhine, Kachin si Shan””, a cerut Misiunea ONU privind stabilirea faptelor din Myanmar, cu ocazia publicarii unui raport.
In perioada august-decembrie 2017, peste 700.000 de musulmani rohingya s-au refugiat din cauza unei ofensive a armatei birmane, lansata ca represalii la atacurile impotriva unor posturi de frontiera intreprinse de catre rebeli rohingya. Ei au gasit adapost in Bangladesh, unde traiesc de atunci in tabere imense improvizate.
Potrivit anchetatorilor ONU, lidera birmana Aung San Suu Kyi „”nu s-a folosit de pozitia sa de facto de sefa a guvernului, nici de autoritatea sa morala, pentru a contracara sau pentru a impiedica derularea evenimentelor in statul Rakhine””.
„”Prin faptele lor si prin omisiunile lor, autoritatile civile au contribuit la comiterea unor crime atroce””, au estimat ei.
Anchetatorii au indicat totodata ca autoritatile locale aveau „”putina marja de manevra”” pentru a controla actiunile armatei birmane si ca „”nimic nu arata ca au participat direct la planificarea sau la punerea in practica a unor operatiuni de securitate sau ca au facut …
ONU considera ca seful armatei din Myanmar trebuie adus in fata justitiei pentru genocid
