Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului iși pastreaza (in prima aproximatie) direcția fixa in spațiu, ea fiind inclinata cu 66? 33′ fața de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptica”, a carui inclinare fața de ecuatorul ceresc este de 23? 27′. La momentul solstițiului de iarna Soarele se afla deci in emisfera australa a sferei cerești, la distanța unghiulara maxima de 23? 27′ sud fața de ecuator, el efectuand mișcarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarna, Soarele rasare cu 23? 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud fața de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urca” ? ținand cont de latitudinea medie a tarii noastre, de 45? ? la numai 21? fața de orizont. In consecința, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, diar durata nopții are valoarea maxima. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul…
Vezi Tot Articolul
