Parlamentarii din comisia Rosia Montana l-au audiat pe inventatorul unei metode de exploatare a aurului fara cianuri. „O verificare s-a facut, dar nu e suficient”

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

de Sorina Ionasc Publicat la: 02.10.2013 22:00 Ultima actualizare: 02.10.2013 22:28

Dupa nenumarate proteste stradale impotriva tehnologiei cu cianuri, timp in care varianta exploatarii cu tiosulfat de sodiu, brevetata de romanul Jack Goldstein, a fost prezentata ca o metoda „salvatoare”, a venit si randul inventatorului sa fie audiat in comisia speciala pentru Rosia Montana. Intr-o sedinta de aproximativ doua ore, Goldstein a incercat sa sublinieze multiplele avantaje ale acestei tehnologii, chiar daca aceasta nu s-a dovedit a fi viabila la scara industriala.
„Este o tehnologie prietenoasa pentru mediu pentru ca reactivul principal pentru solubilizare este tiosulfatul de sodiu, un produs chimic inactiv pentru mediu si utilizat si ca ingrasamant. Din acesta se obtine o suspensie care dupa o separare prin filtrare, datorita a unui catalizator in aceasta solutie poate fi supusa unei operatii de electroliza, alcalina, unica, care permite izolarea unui namol cu continuturi de aur si argint. Acest namol, in care se afla si catalizatorul introdus, o sare de cupur, permite extragerea aurului si argintului si dupa o topire, respectiv o indepartare prin solubilizare a cuprului”, a explicat inventatorul.

Intrebat in ce consta folosirea acidului sulfuric in aceasta tehnologie si care ar fi efectele lui, Goldstein s-a aratat destul de calm, spunand ca nu prezinta riscuri. ” E mai buna decat tehnologia cu cianuri. Si in tehnologia cu cianura, in final, exista faze acide, acid clorhidric sau sulfuric, este o faza specifica. Cel folosit de noi este intr-o cantitate infima. Nu poate avea niciun fel de efect nociv. Nu exista dezavantaje, nu are nicio implicatie negativa. Doar daca te speli cu el sau il mananci”, a spus el, pentru gandul.
Mai precis, Jack Goldstein sustine ca exploatarea cu tiosuflat de sodiu este mai buna „clar” fata de cea cu cianuri.
„Ne sunt necesare 12 luni maxim ca sa punem tehnologia la scara industriala. O verificare s-a facut, insa nu e suficient. Este nevoie de sprijinul comunitar pentru ca acest pilot industrial sa?capete viata relativ repede”, a specificat inventatorul, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere al protectiei mediului.
In primul rand, spune el, daca s-ar face o exploatare cu tiosulfat de sodiu, ar disparea iazul de decantare, acesta fiind un lucru benefic pentru ca „namolul care se separa este un namol curat, eliminat de alte impuritati”. In al doilea rand, Goldstein subliniaza ca, desi cianura e mai ieftina, metoda cu tiosulfat de sodiu ar ajunge la costuri mai mici datorita disparitiei iazului de decantare.
„Din punct de vedere practic si economic, aceasta tehnologie are cateva avantaje. Desi tiosulfatul de sodiu este mai scump decat cianura, este mai scump pentru ca este o productie de mic tonaj, lipsa iazului care implica pana la 20% din costurile tehnologiei cu cianuri este sigur in avantajul economisirii efortului pentru aveasta instalatie. Randamentele extractiei ale celor doua tehnologii sunt similare. Facand o extrapolare a cheltuielilor, am constatat ca acestea pentru tona de minereu prelucrat scad cu circa 5-10%”, a mai spus Goldstein.
Mai mult, acesta a vorbit si despre faptul ca tehnologia brevetata de el presupune si recuperarea celorlalte metale de la Rosia Montana, printre care si, precizeaza Goldstein, platina si paladiul. „In tehnologia noastra acestea pot fi separate”, a explicat el.
Intrebat care ar fi pretul pe care el l-ar cere pentru a da acest brevet, Goldstein a evitat sa lanseze sume. „Pai sigur, inca nu ne-am gandit la pret, dar sigur ca pretul este o munca de zece ani a unui colectiv destul de laborios si sigur are importanta.”, a spus el.
Pe lista dezavantajelor vazute chiar de parlamentari …

spot_img