La intoarcerea de la biserica se pune masa de Pasti, care este bogata in aceasta zi si la cei saraci. Nu lipsesc de pe masa ouale rosii si colorate, pasca si cozonacul, vinul rosu, carnea de miel, pestele, painea proaspata si alte nume-roase bunatati. Evident, meniul de Pasti contine si mancare gatita dupa variate retete care folosesc oua, carne de miel sau ied,? branza, coca de cozonac, legume, verdeturi etc.
Oul pascal isi are originea in vremuri imemoriale, fiind simbol cu multiple semnificatii la toate culturile. Aproape fara exceptie, a simbolizat nasterea, inceputul, reinvierea, dar si nemurirea, semnificatii pe care le are si in cultura crestina. Traditia cere sa se inroseasca ouale de Pasti, obiceiul rememorand episodul uciderii Mantuitorului, cand sangele trupului sau rastingnit pe cruce s-a scurs peste ouale din cosul adus de mama sa, Maica Domnului, inrosindu-le.
Ce trebuie sa stim despre?vopselele pentru oua
Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 17 tipuri de vopsea pentru oua din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.? Au fost analizate urmatoarele vop-sele de oua: Take (vopsea de oua sidef marmorat, vopsea de oua granulata, vopsea de oua lichida), Colours Heitmann (vopsea stick paint, pearl, brillant, glitter, glamour), Secom Onix Impex (vopsea Onix), Dr. Oetker (vopsea Carmin), Dr. Oetker (kit pentru Oua de Paste), Polyrom Impex (vopsea solida si vopsea lichida), Alex & Comp (vopsea solida si lichida rosie, verde, galbena), Alex & comp (lac pentru oua), Dr. Oetker (vopsea Gallus) si Gordena Impex (vopsea Imperial Multicolor si hartie pentru vopsit oua rosii). Studiul a fost rea-lizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. In cele 17 tipuri de vopsea analizata au fost identificati 11 coloranti alimentari, 3 conservanti alimentari,
2 corectori de aciditate, 2 agenti de ingrosare, 1 acidifiant, 1 agent de umezire si 1 stabilizator.
8 dintre aceste vopsele contin Azorubina, E122, un colorant rosu toxic, folosit in industria textila, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reactii la persoanele care nu tolereaza aspirina. Este un aditiv interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.
Expertii APC recomanda sa cumparati oua de categoria 0 si 1 intrucat au coaja mai groasa si nu trece vopseaua prin ele ajungand la continut.
Ouale de categoria 2 si 3 provin de la gaini crescute in hale industriale sau baterii, gaini stresate si au coaja foarte subtire, prin urmare vopseaua de oua poate ajunge in interior.
Odata patate cu vopsea, ouale nu mai pot fi mancate pentru ca devin toxice.
„Pentru vopsirea oualor, multi consumatori se aprovizioneaza cu substante chimice improprii pentru vopsirea acestora, dar care dau culori impresionant de vii, incomparabil mai atractive decat cele din surse naturale: pentru rosu si roz – foi de ceapa, sfecla proaspata; pentru galben si portocaliu – morcovi, coji de citrice; pentru albastru – frunze de varza rosie; pentru verde – frunze de spanac etc. Este bine sa se procure oua albe pentru vopsiri frumoase, sa fie curatate cu apa calda (fara detergenti), sa fie fierte incet in apa cu putina sare, apoi sa se adauge putin otet si sursa de colorant. Foarte comod este sa se fiarba ouale in apa in care au fiert mai intai foile de ceapa, de exemplu. Aceste experimente asigura si placeri deosebite in arta de a facea”, a explicat? prof. univ. dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Stiintele Consumato-rului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
Ce trebuie sa stim despre cozonaci
Cozonacul este painea dulce a secolelor trecute, deseori evocata de calatorii straini care au trecut sau locuit in spatiul romanesc. Echivalente ale cozonacului sunt cunoscute si preparate in toate tarile europene, iar lumea contemporana il cunoaste pe toate continentele, pretiosul produs are si un loc de frunte la toate mesele importante si la toate evenimentele de suflet din spatiul romanesc.
Din cozonac au derivat nume-roa–se alte produse cu simboluri particulare, intre care pasca de rand si pasca ritualica. Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizi-tio-nat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hi-per–marketuri/supermarketuri), fabricat/distribuit de 13 pro-du-catori, cu gramajul cuprins intre 325 g si 1.000 g, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de cozonac fabricate/distribuite de catre: SC Vel Pitar SA din Ramnicu Valcea, SC Boromir IND SRL din Ramnicu Valcea, Auchan, Cora, Carrefour, Tedesco SRL din Italia, SC Grewe SRL din Ves-tem – Sibiu, SC SAL-PAN din Salonta – Bihor, SC Lucipol Impex SRL din Ramnicu Valcea, SC As Pan SRL din Popesti-Leordeni – Ilfov, SC Cristian Impex SRL din Tulcea, SC Aida Prod Com SRL din comuna Cernica – Ilfov si SC Teoden SRL din Bailesti – Dolj. In afara de faina, zahar, drojdie, sare iodata, in „cozonacula” industrial s-au identificat urmatoarele ingrediente: spartura de soia, srot de soia, faina de soia degresata, amidon din porumb, ou praf, pudra de albus de ou, fibre de cartofi, zer praf, otet din vin, faina de orz, lapte praf, gluten din grau, ulei de palmier, ulei de rapita, en-zime, drojdie comprimata, faina de porumb, gris de grau, pudra de zer, conservanti, coloranti, agenti de ingrosare, agenti de umezire, emulsifianti, corectori de aciditate, stabilizatori.
Continutul de cacao la produsele analizate variaza intre 0,5% si 2%.
Nici unul dintre produsele analizate nu respecta reteta traditionala a cozonacului (faina tip 000, lapte dulce, zahar, oua, unt, umplutura de diferite tipuri).
La 65% din acestea nu se mentioneaza tipul de faina de grau folosita la fabricarea cozo-nacului. Un singur producator de cozonaci, SC Grewe SRL declara ca foloseste faina tip 000.
In cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.
Top 10 cozonaci aditivati
?Cozonac cu rahat si cacao, fabricat de Lucipol, contine 15 aditivi.
?Cozonac cu rahat si cacao, fabricat de Vel Pitar, contine 14 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fa-bricat de Lucipol, contine 13 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fa-bricat de Vel Pitar, cozonac cu nuca, cacao si stafide, fabricat de Lucipol, cozonac cu nuca, stafide si cacao, fabricat pentru CORA, contin cate 11 aditivi.
?Cozonac cu nuca, stafide si cacao, fabricat de Vel Pitar si cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour, contin cate 10 aditivi.
?Cozonac cu nuca, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nuca si cacao, fabricat de Aida Prod Com si cozonac cu umplutura de nuca, stafide si cacao, fabricat de Sal-Pan, contin cate 9 aditivi.
?Cozonac cu crema de lapte-frisca, fabricat de Boromir si cozonac cu nuca, fabricat de As Pa, contin cate 8 aditivi.
?Cozonac cu crema ciocolata-rom, fabricat de Boromir, cozo-nac cu umplutura de nuca, stafide si rahat, fabricat de As Pan si cozonac cu stafide, rahat si cacao, fabricat de Teode, contin cate 6 aditivi.
?Cozonac cu nuca si cacao, fa-bricat de Carrefour si cozonac cu rahat, stafide si cacao, fabricat de Cristian Impex, contin cate 5 aditivi.
?Cozonac cu crema caramel si crema ciocolata, fabricat de Boromir, contine 4 aditivi.
„Cozonacul industrial este un produs care, in cele mai multe situatii, nu mai are nimic din gustul si savoarea cozonacului traditional. In compozitia acestuia exista ingrediente care au denaturat reteta produsului, cum ar fi: srot de soia, spartura de soia, faina de soia degresata, otet din vin, fibre de cartofi, faina de porumb, amidon de porumb etc., la care se adauga coloranti, conservanti si indulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor sa cumpere cozo-nac numai dupa o atenta verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate si sa fie circumspecti la anumite mentiuni nutritionale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tipa”, a aratat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania. ??
Ce trebuie sa stim despre vinuri
In asocierea vinului cu preparatele culinare exista cateva reguli clare, dar trebuie retinut ca regulile sunt facute pentru a fi… incalcate.
„Armonia dintre felurile de mancare si vinurile servite creeaza o stare de satisfactie si multumire pentru orice consumator, iar capacitatea de a alege sau propune vinul cel mai bine adaptat situatiei este unul dintre cele mai importante criterii de apreciere a unui serviciu din restaurant sau in fata invitatilor, daca suntem gazdea”, a precizat prof. univ. dr. Dan Boboc, decan al Facultatii de Economie Agroalimentara si a Mediului.
Reguli de baza
Culoarea – vinurile albe cu preparatele din carne alba si vinuri rosii cu preparate …
