Percepția publica asupra sancțiunilor din Romania. Sondaj de opinie in randul locuitorilor din Regiunea de Nord-Est

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Centrul de Cercetari Socio-Umane LUMEN, in parteneriat cu Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universitații „Ștefan cel Mare” din Suceava, a realizat, in perioada 01 noiembrie 2016 ? 15 ianuarie 2017, in Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a Romaniei, o cercetare cantitativa bazata pe ancheta prin chestionar, intitulata „Percepția publica asupra sancțiunilor din Romania”.
Cercetarea de tip cantitativ, bazata pe ancheta prin chestionar, s-a efectuat pe un eșantion de 1056 de persoane. Marja de eroare a cercetarii este de ? 3%, prezentul studiu fiind parte a unui demers mai amplu vizand construcția sociala a profesiei de consilier de probațiune. Din eșantion au facut parte 484 persoane de sex masculin și 572 persoane de sex feminin. Structura pe varste a respondenților este de 49% sub 30 de ani, 31% persoane cu varste cuprinse intre 25 și 45 de ani, 20% varsta peste 45 de ani. Nivelul de studii al respondenților este: 4% fara studii, 44% studii medii, 52% studii universitare și postuniversitare.
Avand in vedere ca, in aceste zile, opinia publica asista la o „dezbatere” pe marginea unei inițiative cu privire la amnistierea și grațierea unor fapte cu caracter penal, plecand de la supraaglomerarea mediului penitenciar din Romania, consideram ca, pe baza rezultatelor cercetarii noastre cu privire la „Percepția publica asupra sancțiunilor din Romania”, putem aduce cateva clarificari cu privire la modul in care populația privește chestiunile referitoare la sancționarea persoanelor care au incalcat legea.
Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit careia 59% din respondenți considera ca pedeapsa cu inchisoarea este utila in reintegrarea sociala a infractorilor, chiar și a celor care au savarșit fapte cu caracter penal al carui pericol social este scazut.
Referitor la asprimea pedepselor aplicate in Romania, respondenții au considerat in proporție de 40% ca acestea sunt blande, sau foarte blande; 36% ca acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blande, și doar 20% au considerat ca acestea sunt aspre sau foarte aspre.
In ceea ce privește politicile penale dezirabile, 66% din respondenți considera necesara o inasprire a pedepselor, 22% considera ca ar trebui menținute la nivelul actual și doar 6% considera ca asprimea acestora ar trebui redusa.
In ceea ce privește poziționarea respondenților fața de pedeapsa, unii (25%) s-au situat pe o poziție obiectivist-retributiva (daca au comis o fapta antisociala, indivizii trebuie sa faca pușcarie); alții (22%) pe o poziție sociala, neprizonocentrica, deschisa catre alternative sociale (inchisoarea este o școala pentru infractori); respectiv 17% pe o latura umanista (chiar daca au savarșit o fapta, infractorii au și ei o serie de drepturi). Iar in ceea ce privește infracțiunile a caror pericol social este restrans, 32% dintre respondenți au apreciat ca pedeapsa cu inchisoarea nu constituie o soluție pentru acest tip de fapte.
Atitudinea generala ramane, in opinia noastra, una retributiva, pedepsele alternative la inchisoare fiind vazute in continuare prioritare, 25% alegand varianta prizonocentrica, chiar și atunci cand sunt confruntați cu opțiuni care pot trimite la alternative necarcerale, chiar și cand sunt evocate costurile sociale ale incarcerarii. In ceea ce privește centrarea justiției pe drepturile omului, doar 17% dintre respondenți o considera prioritara.
Privitor la alternativele necustodiale in ansamblul lor, intr-o proporție de 36% respondenții se opun utilizarii acestora, considerandu-le generatoare de noi infracțiuni din cauza asprimii scazute a acestora; 35% sunt in favoarea utilizarii alternativelor necustodiale acestora in pedepsirea infractorilor a caror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arata in favoarea utilizarii acestora in pedepsirea oricaror tipuri de infractori.
Chestionați in mod expres cu privire la utilitatea pedepsei cu inchisoarea in reintegrarea sociala a infractorului care a savarșit infracțiuni cu pericol social scazut, respondenții au fost in majoritate de acord (59%) ca aceasta este parțial utila sau foarte utila, doar 21% exprimandu-se impotriva utilitații acestei forme de pedepsire a infractorilor a caror fapte au un grad de pericol social scazut. 15% dintre respondenți considera ca pedeapsa cu inchisoarea nu poate fi considerata nici utila, nici inutila.
Remarcam faptul ca activitatea Serviciilor de Probațiune ? a caror misiune este sa gestioneze aplicarea sancțiunilor necustodiale și a libertații supravegheate in cazul pedepselor cu suspendare ? este necunoscuta unui numar de 59% din respondenți, procent ce ar putea fi considerat mai mare daca se ține cont de rata de 11% de non-raspunsuri.
Concluzionam ca societatea romaneasca, cel puțin in regiunea in care s-a desfașurat cercetarea, este mai degraba in favoarea sancțiunilor privative de libertate, pronunțandu-se pentru asprirea pedepselor. Sancțiunile necustodiale sunt vazute ca alternativa, in special pentru situația unor fapte penale cu grad scazut de pericol social. Acest lucru poate sa se datoreze, pe de o parte, insatisfacției cu privire la calitatea vieții, dominanta in randul populației din regiunea studiata, și, pe de alta parte, slabei informari publice cu privire la alternativele necustodiale, rolul și activitatea Serviciilor de Probațiune.

Coordonator cercetare:
Prof. univ. dr. hab. Antonio SANDU
Director Centrul de Cercetari Socio-Umane LUMEN
Director Departament Drept și Științe Administrative
Facultatea de Drept și și Științe Administrative
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

spot_img