Dupa lucrarile de restaurare conduse de Consiliul Judetean Constanta, situl a fost -declarat nefunctional si risca sa fie retras de pe lista UNESCO.
In anul 46 e.n., mici garnizoane romane s-au asezat, spun istoricii, in zona Capidavei de astazi, la 20 de km in aval de actualul oras Cernavoda. Mai tarziu, imparatul Traian construia, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica si XI Claudia, un castellum pe stanca de la Capidava. Nu era, se pare, decat o veriga dintr-un sistem care cuprindea fortificatiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul de la Capidava avea inclusiv un port, unde se afla stationata o parte a flotei Classis Flavia Moesica, avea bai publice, magazii etc.
La aproape 2.000 de ani de la ridicarea cetatii, urmasii romanilor, romanii, au reusit sa o distruga. Povestea incepe acum doi ani, cand Consiliul Judetean Constanta (CJC) a accesat un proiect european intitulat „Restaurarea, consolidarea, protec-tia, conservarea si punerea in valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”. Un proiect de 74 milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro). Este cel mai mare proiect public desfasurat in ultimele decenii asupra unui monument antic din Romania. Termenul-limita de finalizare era 31 decembrie 2015, dar nu a fost respectat. „Intre timp – din cauza unor disfunctionalitati semnificative de ordin admi-nistra-tiv, care fac subiectul unei anchete DNA in curs de derulare – a fost declarat nefunc-tional, urmand ca restul de lucrari neexecutate sa se efectueze pana la data-limita de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judetean Constanta”, a precizat ministrul Culturii, Corina Ioana Suteu.?
Au gasit un dezastru
Membrii Comisiei Nationale -LIMES (for stiintific infiintat de Ministerul Culturii care are rolul de a clasa obiectivele de patrimoniu cultural imobil ce au apartinut Imperiului Roman) au vizitat recent situl. „Situatia actuala a monumentului este deosebit de grava. Astfel, ceea ce se gaseste la fata locului in santierul abandonat de peste 10 luni, in absenta unui constructor care sa finalizeze proiectul, este o reconstructie perimetrala a cetatii, cu intrari sub arcada de caramida in turnuri, cu zone in care, peste structura originala preexistenta inceperii lucrarilor in 2015, s-a ajuns pana la dublarea inaltimii pastrate a curtinelor. Consecinta directa a modului in care s-a proiectat, avizat si executat interventia asupra zidurilor, turnurilor si a celor doua porti (principala si secundara – poterna), cetatea, in forma sa actuala, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate si integritate definite de UNESCO pentru inscrierea in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative nationale in cadrul Programului National Limes”, se arata intr-un comunicat al acestora. Tot specialistii Ministerului Culturii afirma ca restaurarea nu tine seama de fazele istorice prin care a trecut cetatea, dar si ca lucrarile sunt de calitate discutabila. Un exemplu: in miezul zidului s-a introdus fier-beton, afectand serios si structura originala.
Portul antic a devenit un biet zid
Membrii comisiei au constatat ca obiectivul care se indeparteaza cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurarii este portul antic al cetatii. „Monument unic in peisajul limesului roman dunarean din Dobrogea, acesta este in prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o inaltime neverosimila pentru ceea ce ar fi trebuit sa exprime prin functia curenta: o insta-latie joasa, „la apa”, scaldata de apele fluviului. Piatra aleasa este de mai multe dimensiuni si sortimente, iar punerea in opera neatenta; pe fata dinspre Dunare nu se mai vad la baza asizele zidariei antice si nici nu apare marcata interven-tia pe toata lungimea instalatiei portuare. Reconstituirile au fost realizate fara sa existe o documentatie stiintifica de baza, de aceea si decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar”, se arata in document.
Cum se apara autoritatile -locale
Proiectul de restaurare a fost inceput de fostul presedinte al Consiliului Judetean Constan-ta, Nicusor Constantinescu, aflat acum in inchisoare pentru fapte de coruptie. Actuala conducere a CJC spune ca a verificat derularea proiectului. „S-a constatat faptul ca acest proiect a fost avizat de reprezentantii Ministerului Culturii, atat in faza de studiu de fezabilitate, cat si in cea de proiect tehnic. Mai mult, avizele prin care s-a aprobat proiectul tehnic? au fost redactate si transmise spre dezbatere in comisiile de specialitate ale Minis-terului Culturii chiar de repre–zentantii acestui minister. Potrivit documentelor, in cadrul acestor comisii de specialitate, Consiliul Judetean Constan-ta nu a avut nici un reprezentant. In urma dezbaterilor, Ministerul Culturii a avizat pozitiv -proiectul de restaurare a Cetatii -Capidava”, spun repre-zentantii CJC. Tot ei afirma ca lucrarile de restaurare au fost sistate ca urmare a unei anchete penale derulate impotriva constructorului? suspectat de evaziune fiscala.? Pentru a finaliza proiectul pana la data-limita impusa de procedurile europene, CJC a demarat procedurile de obti-nere a? documentatiei teh-ni-co-economice prin care se stabileste ce lucrari mai sunt de executat. „Avizul a fost? obtinut si se vor demara procedurile in vederea atribuirii unui nou contract de exe-cutie a lucrarilor de restaurare”, au mai spus repre-zen-tantii CJC.?
Consiliul Judetean arunca vina pe un fost ministru al Culturii
Situatia cetatii a dus si la acuzatii politice. Vicepresedintele PMP si al Consiliului Judetean Constanta, Claudiu-Iorga Palaz, afirma ca senatorul PNL Puiu Hasotti, care a fost ministru al Culturii, ar fi avizat „masacrarea arheologica” a sitului Cetatea Capidava, prin aprobarea unui proiect de restaurare, care nu a avut o coordonare stiintifica de specialitate, in asa fel …
Politicienii isi arunca unul altuia acuzatii, dar nimeni nu-si asuma vina. Cazul Capidava: cum s-a distrus o cetate romana de 2.000 de ani
