Fondatorul Baroului Constitutional, Pompiliu Bota, a fost condamnat de magistratii Judecatoriei Deva la un an de inchisoare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat.
Pompiliu Bota a declarat, luni, ca a fost judecat in lipsa, fara aparator si fara sa i se fi luat vreo declaratie si a fost condamnat la un an de inchisoare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat.
„M-au citat sa ma prezint la proces, eu am cerut aparator, insa din momentul ala nu am mai stiut nimic, am aflat de pe portalul instantelor de judecata ca am fost condamnat la un an de inchisoare. La acel an de inchisoare ar trebui sa se adauge alti doi, de la o condamnare mai veche, pentru evaziune fiscala. In acel proces m-am adresat CEDO si am castigat, iar statul roman trebuie sa imi plateasca daune morale. Nu ma tem, am peste 50 de procese in toata tara, toate pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat sau complicitate la aceasta infractiune”, a sustinut Bota.
Bota a adaugat ca a contestat deja decizia Judecatoriei Deva.
Pompiliu Bota a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sfarsitul lunii aprilie 2007, alaturi de Lucian Susan, acuzat si el de exercitarea fara drept a unei profesii.
Anchetatorii au stabilit ca, din 2002, Pompiliu Bota a facut demersuri pentru infiintarea asociatiilor „Bonis Potra” Deva si „Figaro Potra” Alba-Iulia, precum si a unei filiale cu personalitate juridica, in judetul Gorj, a celei din urma asociatii.
Ulterior, prin hotarari ale celor trei entitati s-au infiintat barouri, iar Pompiliu Bota a inceput sa exercite profesia de avocat, desi nu era inscris in niciun barou sau tablou al avocatilor.
In baza hotararilor asociatiilor non-profit mentionate au fost infiintate structuri asociative care au conferit membrilor lor calitatea de avocat. Ulterior, la nivelul tarii s-au infiintat noi structuri auto-denumite barouri.
Anchetatorii au stabilit ca Bota a exercitat ilegal profesia de avocat in perioada 26 iunie 2004 – decembrie 2006, perioada in care a asigurat consultanta juridica, asistenta si reprezentare pentru opt persoane.
Pe de alta parte, Lucian Susan a acordat asistenta juridica, in calitate de avocat, mai multor persoane.
Potrivit Legii 255/2004, in tara exista o singura structura in cadrul careia sa poate exercita profesia de avocat in mod legal si organizat, denumita Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, precum si cate un singur barou in fiecare judet.
Avand in vedere fenomenul creat in urma aparitiei barourilor paralele „Bota”, fapta de exercitare a oricaror activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou a fost incriminata.
Cu o saptamana inainte de trimiterea in judecata a celor doi, instanta suprema admisese recursul in interesul legii referitor la exercitarea profesiei de avocat, trimis de procurorul general Laura Codruta Kovesi, stabilind ca asistenta juridica acordata de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat conform Legii 51/1995 echivaleaza cu lipsa de aparare.
Pe de alta parte, Pompiliu Bota a castigat 16.000 de euro intr-un proces impotriva statului roman la CEDO, unde a reclamat faptul ca, desi fusese achitat definitiv pentru o evaziune fiscala, in urma unui recurs in anulare a fost, totusi, condamnat.
La momentul la care s-au petrecut faptele incriminate de Pompiliu Bota, acesta era unic actionar si administrator al unei societati comerciale. Bota a reclamat in fata judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) faptul ca a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare in urma unui recurs in anulare formulat de procurorul-general, desi fusese achitat printr-o decizie judecatoreasca definitiva.
Mai mult, hotararea definitiva de achitare prevedea si acordarea de despagubiri pentru perioada de arest preventiv executata de Bota pe durata procesului, astfel ca el nu si-a mai primit banii.
El a reclamat faptul ca, prin condamnarea sa in urma unui recurs in anulare, statul roman i-a incalcat dreptul la un proces corect, dreptul la protectia proprietatii si dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeasi fapta.
Magistratii CEDO au decis ca recursul in anulare a fost, practic, un „apel deghizat” si ca instanta nu a dispus corect atunci cand a casat achitarea definitiva obtinuta de Pompiliu Bota, apreciind in unanimitate ca reclamantului i-a fost incalcat dreptul la un proces corect, dar si dreptul la protejarea proprietatii.
Astfel, judecatorii CEDO au hotarat ca Pompiliu Bota sa primeasca 14.000 de euro cu titlu de daune materiale si 2.000 de euro cu titlu de daune morale de la statul roman.
