de Anca SIMINA Publicat la: 10.10.2013 17:46 Ultima actualizare: 10.10.2013 17:47
Autoritatile romane vor studia rezolutia Parlamentului European privind declansarea unei anchete legata de implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA si vor face tot ce e normal pe plan european sau international, spune premierul Ponta, precizand insa ca nu stie despre ce inchisori este vorba
„Sincer, nu stiu despre ce inchisori e vorba si, in mod sigur, cred ca s-au intamplat cu mult inainte de a ma apropia eu de functia de prim-ministru. O sa studiem ce s-a decis si vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau international”, a spus Ponta.
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie prin care cere autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete „independenta, impartiala, detaliata si eficienta” privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA.
Totodata, ei cer, din nou, institutiilor UE si statelor membre sa investigheze in detaliu operatiunile CIA.
Europarlamentarii sunt „foarte dezamagiti” de refuzul Comisiei Europene de a raspunde substantial la recomandarile facute de Parlament in rezolutia sa din septembrie 2012, adoptata ca urmare a lucrarilor Comisiei temporare privind acuzatiile de utilizare a statelor europene pentru transportul si detentia ilegale de prizonieri. Aceste recomandari sunt reintegrare in rezolutia adoptata joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei sa investigheze daca regulile UE au fost incalcate de unele tari prin colaborarea cu CIA.
Parlamentul reitereaza si recomandarile sale catre Consiliu, cerandu-i sa faca o declaratie de recunoastere a implicarii statelor membre in programul CIA.
Rezolutia are ca adresa 13 state membre: Lituania, Romania, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franta, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia si Slovacia.
Astfel, PE „indeamna autoritatile romane sa deschida rapid o ancheta independenta, impartiala, cuprinzatoare si eficienta, sa gaseasca toate documentele lipsa din anchetele parlamentare si sa coopereze pe deplin cu CEDO in cazul Al Nashiri”.
Rezolutia are caracter non-legislativ.
Fostul consilier prezidential Ioan Talpes a fost audiat, la 17 septembrie, la Parchetul instantei supreme, in calitate de martor, in dosarul in care sirianul Muhammad al-Nashiri a reclamat detinerea sa intr-o inchisoare CIA din Romania.
Talpes a declarat, la iesirea din sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca a fost citat pentru a da declaratii in calitate de martor in cazul al-Nashiri. El a precizat ca procurorii i-au recomandat sa nu dea detalii despre cele discutate.
„Mi s-a recomandat sa pastrez confidentialitatea acestei discutii avute referitoare la problema inchisorilor de pe teritoriul Romaniei”, a spus Talpes.
Intrebat daca a fost chemat sa dea declaratii in calitate de fost sef al Serviciului de Informatii Externe, Ioan Talpes a spus ca nu se afla la conducerea SIE la momentul la care al-Nashiri a facut referire in plangerea la Parchet, ci era consilier prezidential pe probleme de aparare, ordine publica si securitate nationala.
Parchetul instantei supreme arata, in februarie, intr-un raspuns la solicitarea agentiei MEDIAFAX, ca investigatia autoritatilor romane privind plangerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri care reclama detinerea intr-o inchisoare CIA din Romania se afla in faza actelor premergatoare.
In 29 mai 2012, avocatul lui al-Nashiri a inaintat in numele acestuia o plangere penala procurorului general al Romaniei, in care reclama detentia secreta, rele tratamente aplicate clientului sau, precum si procedura de extradare.
In 20 iulie 2012, procurorul general a informat ca plangerea a fost inregistrata, precum si faptul ca cercetarile sunt intr-un stadiu preliminar.
In 2 august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa) a depus o reclamatie in numele lui Abd al Rahim al-Nashiri (47 de ani) impotriva Romaniei la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg.
Abd al Rahim Hussayn Muhammad al Nashiri este reprezentat in fata CEDO de catre JA Goldston – avocat, membru al Baroului New York si directorul executiv al Open Society Justice Initiative (OSJI), R. Skilbeck – avocat pledant, membru al Baroului Angliei si Tarii Galilor si director Litigii de OSJI, A. Singh – avocat, membru al Baroului New York si ofiter superior juridic la OSJI, si, de asemenea, de N. Hollander – avocat, membru al Baroului New Mexico, potrivit plangerii depusa la CEDO.
Curtea a comunicat documentatia Guvernului roman la 18 septembrie 2012.
Guvernul roman trebuia sa raspunda unei serii de intrebari, respectiv daca in perioada cuprinsa intre 6 iunie 2003 si 6 septembrie 2006 al-Nashiri a fost detinut intr-un centru de detentie secret in Romania.
Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri a reclamat, prin avocatii sai, incalcarea articolelor 3, 5 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de catre Romania, care a ratificat documentul in 2004, fiind obligata sa respecte prevederile sale.
In 20 aprilie 2011, Departamentul de Aparare al SUA a anuntat ca Abd al-Rahim al-Nashiri a fost acuzat, in temeiul Legii comisiilor militare (Military Commissions Act) din 2009, printre altele pentru „omucidere cu incalcarea dreptului razboiului” si de „terorism” pe baza faptului ca ar fi fost unul dintre lideri in atacul impotriva navei USS Cole din Yemen din 12 octombrie 2000, atac in urma caruia au murit 17 marinari americani si alti 40 au fost raniti, si in atacul impotriva petrolierului francez MV Limburg din Golful Aden din 6 octombrie 2002, in urma caruia a murit un membru al echipajului.
Al-Nashiri a fost considerat unul dintre liderii gruparii Al-Qaeda.
Dupa 11 septembrie 2001 – cand cele doua turnuri World Trade Center si Pentagonul au fost tinte teroriste, fiind ucise 3.000 de persoane, atacul fiind revendicat de Al-Qaeda – Guvernul SUA a impus un interogatoriu special si a demarat un program de detentie pentru presupusi teroristi (High Value Detainees Programme).
La 17 septembrie 2001, presedintele SUA a acordat Agentiei Centrale de Informatii (CIA) competente extinse referitoare la actiunile sale sub acoperire, in special, autoritatea de a retine suspectii de terorism si de a infiinta centre secrete de detentie din afara Statelor Unite, in cooperare cu guvernele tarilor in cauza, se consemneaza in actiunea depusa la CEDO de avocatii lui al-Nashiri.
In 2011, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri – detinut din 2002 in Guantanamo (Cuba) – a reclamat si Polonia la CEDO pentru rele tratamente aplicate in timpul detinerii sale in inchisori secrete ale CIA.
El sustine ca in perioada in care s-a aflat in custodia CIA a fost retinut „incommunicado”, in izolare, in locuri care nu au fost facute publice, si ca a fost torturat, inclusiv prin metoda simularii inecului.
Al-Nashiri a fost capturat la sfarsitul lunii octombrie 2002, in Dubai, in Emiratele Arabe Unite. Pana in noiembrie 2002, el a fost transferat in custodia CIA. Acest fapt este mentionat la punctul 7 din 2004 al Raportului CIA: „Agentia i-a avut in custodie pe Abu Zubaydah (considerat adjunctul lui ben Laden-n.r.) si un alt detinut de mare valoare, Abd Al-Rahim Al Nashiri, precum si Oficiul de Servicii Medicale (ASM), pentru ingrijiri medicale acodate detinutilor”.
Potrivit plangerii de la CEDO, care este identica cu cea depusa impotriva Poloniei, agenti americani l-au dus intr-o inchisoare secreta a CIA in Afganistan, numita „Salt Pit”. In timpul detentiei sale, anchetatorii l-supus la pozitii prelungite de stres in picioare, timp in care incheieturile sale au fost incatusate la o bara sau de un carlig in tavanul de deasupra capului timp de cel putin doua zile.
Dupa o scurta sedere la „Salt Pit”, agenti americani l-au dus la o alta inchisoare secreta a CIA in Bangkok, Thailanda, unde a ramas pana in 4 decembrie 2002. Pe parcursul a doua sesiuni de interogare separate, l-au supus pe saudit la asa-numita „simulare a inecului”.
Al-Nashiri ar fi intrat in programul HVD in 5 decembrie 2002.
Dupa transferul lui din Polonia, al-Nashiri a fost detinut in Rabat, Maroc, pana la 22 septembrie 2003, cand a fost transportat cu avionul la Baza Navala a SUA la Guantanamo Bay. In 27 martie 2004, CIA l-a adus pe detinut calea aerului din Guantanamo Bay inapoi la Rabat.
Ulterior, in opinia reclamantului, el a fost mutat la centrul de detentie CIA secret din Bucuresti, Romania, si a ramas acolo pana cand a fost in cele din urma transferat la Guantanamo. Transferul in Romania si detinerea a fost in „black site-ul” din Bucuresti.
Faptul ca Romania a gazduit o inchisoare secreta a CIA (black site) a fost facut public prima data de Human Rights Watch la 6 noiembrie 2005. Un raport al Consiliului Europei din 2006 a confirmat „ca existenta unei instalatii secrete de detentie …
