Dupa 21 de ani de casnicie, am descoperit cum sa mentin vie flacara iubirii si intimitatii in relatia cu sotia mea.
Am inceput de curand sa ma intalnesc cu alta femeie.
De fapt, a fost ideea sotiei mele. a”Stii foarte bine ca o iubesti”, imi spuse intr-o zi, luandu-ma prin surprindere. a”Viata e atat de scurta. Trebuie sa petreci mai mult timp cu cei pe care-i iubesti.”
a”Dar eu te iubesc pe tine”, am protestat eu.
a”Stiu. Dar o iubesti si pe ea. Poate n-ai sa ma crezi, dar parerea mea este ca daca voi doi petreceti mai mult timp impreuna, noi doi vom deveni mai apropiati”.
Ca de obicei, Diana avea dreptate.
Cealalta femeie cu care Diana ma incuraja sa ma intalnesc era mama mea.
Mama e vaduva, are 71 de ani si a trait singura de cand a murit tata, acum 19 ani. Imediat dupa moartea tatei, m-am mutat la distanta mare de ea unde mi-am inceput cariera si mi-am intemeiat o familie. Cand, cu cinci ani in urma m-am mutat aproape de orasul meu natal, am promis sa petrec mai mult timp cu ea. Dar poate ca din cauza jobului meu solicitant si a celor trei copii, n-am reusit sa o vad decat rar, la o luna, in concedii sau la intalniri cu familia.
A fost mirata si neincrezatoare cand i-am telefonat si i-am sugerat sa mergem – doar noi doi – la un film sau la restaurant.
a”S-a intamplat ceva? Te muti si-mi iei nepotii de langa mine?” m-a intrebat. Mama e tipul de femeie care se gandeste la orice, numai la lucruri normale nu – un telefon seara tarziu sau o invitatie neasteptata la cina din partea fiului cel mare anunta vesti proaste.
a”M-am gandit ca ar fi bine sa petrecem ceva mai mult timp impreuna” am zis. a”Doar noi doi.”
A reflectat o clipa la ceeace spusesem. a”Mi-ar placea. Chiar foarte mult”, zise.
Vineri, dupa serviciu, m-am trezit cuprins de emotie pe drumul spre locuinta ei. Simteam teama dinaintea unei intalniri cu o femeie – desi, pe naiba, tot ce aveam de facut era sa ies in oras cu mama mea.
Despre ce o sa vorbim? Si daca nu-i place restaurantul pe care l-am ales? Sau filmul? Si daca nu-i place nimic?
Cand am intrat pe alee, mi-am dat seama cat de emotionata era si ea din cauza intalnirii noastre. Ma astepta in fata usii gata imbracata. Se coafase. Zambea.
a”Le-am spus prietenelor mele ca ies cu fiul meu si au fost foarte impresionate” mi-a spus urcandu-se in masina. a”Abia asteapta sa le povestesc maine despre seara noastra.”
Nu ne-am dus la vreun restaurant de lux, doar undeva, in apropiere, unde sa putem sta de vorba. Cand am ajuns, mama m-a luat de brat – pe jumatate din dragoste, pe jumatate din dorinta de a o ajuta sa se descurce cu scara care ducea in restaurant.
Dupa ce am luat loc, a trebuit sa citesc meniul pentru amandoi. Mama vedea doar vagi contururi si umbre. Pe la jumatatea listei de antreuri, mi-am ridicat privirea. Mama sedea in fata mea, uitandu-se la mine. Un zambet melancolic ii mijea pe buze.
a”Eu iti citeam tie meniul cand erai mica??” zise ea.
Mi-am dat seama imediat ce vroia sa spuna. De la cea care ne purtase de grija la cea careia i se purta de grija, de la cel caruia i se purtase de grija la cel care purta de grijal relatia noastra descrisese un cerc complet.
a”Atunci, a venit vremea sa te relaxezi si sa ma lasi sa ma revansez” am zis.
Am purtat o discutie interesanta la masa. Nimic care sa rastoarne lumea, doar rememorari ale propriilor noastre vieti. Am stat de vorba atat de mult incat am pierdut filmul.
a”O sa mai ies cu tine, doar daca ma lasi sa platesc eu masa data viitoare”, imi spuse mama cand a coborat din masina in fata casei. Am fost de acord, de dragul ei.
a”Cum a fost intalnirea?” a vrut sa stie sotia mea cand am ajuns seara …
