Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a lansat turul virtual al fostei inchisori de la Ramnicu Sarat, unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, care va fi transformata in urmatorii ani in Memorial al Victimelor Comunismului, relateaza Mediafax.
Turul virtual este disponibil la adresa http://ramnicusarat.iiccr.ro/, fiind pentru prima data cand o inchisoare comunista din Romania poate fi vizitata online. Acesta pastreaza nemodificat spatiul in care a functionat fostul penitenciar, inainte de restaurarea acestuia, estimata pentru anul 2016.
Vizitatorii online au astfel ocazia de a naviga prin cladirea si curtea fostei inchisori si de a viziona fostele celule, printre care se numara si cea in care a decedat liderul taranist Ion Mihalache. De asemenea, pe parcursul vizitei virtuale, utilizatorii au acces la informatii despre fostul penitenciar, regimul de detentie si personalitatile incarcerate in respectivul loc.
De la infiintarea sa in anul 1901 pana in 1938, inchisoarea de la Ramnicu Sarat a fost locul in care au fost inchisi detinuti de drept comun, iar ulterior, in timpul regelui Carol al II-lea, primii detinuti politici, membri ai Miscarii Legionare.
Dupa instaurarea comunismului, aici au fost incarcerati reprezentanti ai gruparilor politice, clerici greco-catolici si romano-catolici, precum si alti indezirabili. Acestia erau considerati „dusmani de clasa”, „banditi” si „contrarevolutionari”, pentru care nu era permisa „nicio ingaduinta, niciun fel de slabiciune omeneasca pentru acesti infractori, care la timpul lor, nu au facut decat sa imprastie suferinta in sanul poporului muncitor”.
Din 1955, inchisoarea a gazduit o mare parte a elitei taraniste care supravietuise altor inchisori, printre care Ion Mihalache, Ilie Lazar, Victor Radulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Corneliu Coposu, Mihai Balica, Jenica Arnautu, Ioan Barbus, Ion Ovidiu Borcea, Malin Bosca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velteanu, Augustin Visa, Ion Lugosianu si altii. De asemenea, in acelasi loc au fost inchisi Alexandru Todea (episcop roman unit), Waltner Iosif (preot catolic), Mihai Godo (preot iezuit), liderul social-democrat Constantin Titel-Petrescu, dar si reprezentanti ai fostei guvernari antonesciene si lideri comunisti cazuti in dizgratie.
Conform marturiilor supravietuitorilor, izolarea, infometarea, frigul si tortura constituiau metode uzuale intrebuintate de catre administratie, menite sa conduca la exterminarea lenta a celor inchisi la Ramnicu Sarat. Regimul alimentar nu depasea 500-600 de calorii pe zi, contribuind din plin la deteriorarea starii de sanatate a detinutilor.
Frigul insuportabil a reprezentat, de asemenea, una dintre constantele regimului de exterminare. Cu toate ca regimul din penitenciar era unul al izolarii totale, cele 35 de celule fiind destinate unui numar similar de detinuti, carora in intervalul orar 5-22 li se interzicea sa stea pe pat, administratia acorda pedepse de „izolare” pentru cele mai mici „abateri disciplinare”. Astfel, spre deosebire de alte locuri de detentie care nu aveau regim monocelular, „izolarea” la Ramnicu Sarat consta in scoaterea saltelei din celula si …
