Cercetatorii John O”Keefe, May-Britt Moser si Edvard Moser au fost recompensati, luni, cu premiul Nobel pentru medicina pe 2014, informeaza site-ul oficial al acestor distinctii prestigioase.
Cercetatorii John O”Keefe (Statele Unite), May-Britt Moser (Norvegia) si Edvard Moser (Norvegia) au fost recompensati cu premiul Nobel pentru medicina pe 2014, pentru „cercetari asupra celulelor care constituie un sistem de pozitionare in creier”.?Sistemul, supranumit „GPS-ul intern” face posibila orientarea in spatiu si care demonstreaza existenta unei baze celulare pentru o functie cognitiva superioara”.
In 1971, John O”Keefe a identificat prima componenta din acest sistem de pozitionare. El a descoperit un anumit tip de celule nervoase dintr-o zona din creier denumita hippocampus care era intotdeauna activata atunci cand un soarece se afla intr-un anumit loc dintr-o camera. Alte celule nervoase se activau cand soarecele se afla in alte locuri din acea camera. John O”Keefe a ajuns la concluzia ca aceste „celule de localizare” traseaza o harta a camerei respective.
Dupa mai bine de trei decenii, in 2005, May-Britt si Edvard I. Moser au descoperit o alta componenta esentiala din sistemul cerebral de pozitionare. Ei au identificat un alt tip de celule nervoase, pe care le-au denumit „celule-retea”, care genereaza un sistem de coordonate si permit o pozitionare precisa si gasirea unui drum strabatut anterior. Studii ulterioare au demonstrat felul in care celulele de localizare si celulele-retea fac posibila determinarea pozitiei geografice si navigatia pe ruta corecta.
Anul trecut, premiul Nobel pentru medicina a revenit cercetatorilor James E. Rothman (Statele Unite), Randy W. Schekman (Statele Unite) si Thomas C. Südhof (Germania), pentru descoperirile lor in domeniul sistemului care regleaza traficul intracelular.
Premiul pentru medicina marcheaza debutul sezonul Nobel, care va continua, marti, cu premiul Nobel pentru fizica.?Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie, iar joi va fi atribuit premiul Nobel pentru literatura.?Castigatorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorintei exprimate de fondatorul prestigioaselor distinctii, Alfred Nobel – va fi anuntat vineri.?Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.
Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.
Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896.
Maria Gunther, jurnalista care scrie pe teme stiintifice pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter?ii vede castigatori pe americanii Charles Kane si Shoucheng Zhang, alaturi de olandezul Laurens Molenkamp, pentru cercetarile lor despre o noua forma de material, izolant topologic, ce deschide calea spre noi posibilitati revolutionare in informatica.
In ceea ce priveste Nobelul pentru chimie, radioul public SR crede in sansele unui genetician suedez, Svante Paabo, pentru un studiu despre ADN-ul omului de Neanderthal, ca si in cele ale geneticianului american Craig Venter, unul dintre primii cercetatori care au alcatuit harta genomului uman.
Premiile Nobel reprezinta una dintre rarele ocazii pentru oamenii de stiinta, necunoscuti de publicul larg, sa devina vedetele scenei media, afirma Sven Lidin, directorul comitetului Nobel pentru chimie.
„Aceste premii fac din oamenii de stiinta niste eroi (…), precum starurile rock, iar asta este ceva fantastic”, a adaugat el.
Pentru premiul pentru pace, ce va fi atribuit vineri, un numar record de 278 de candidaturi au fost primite, inclusiv aceea a fostului consultant al Agentiei de securitate nationala din Statele Unite (NSA) Edward Snowden, care a fost propus de doi parlamentari norvegieni.
„Multi inca il vad ca pe un tradator si ca pe o persoana care a incalcat legea”, reaminteste Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetari despre pace din Oslo (PRIO), considerand ca Snowden are sansa a doua, dupa papa Francisc.
Dupa parerea lui Robert Haardh, presedintele Civil Right Defenders, un ONG suedez, decenarea Nobelului pentru pace lui Edward Snowden „ar fi cu adevarat o decizie curajoasa”. „Dar, daca ne raportam la trecut, nu cred ca va fi posibil. Este o candidatura care genereaza prea multe polemici, iar scandinavii sunt prea atasati de Statele Unite”, a adaugat el.
Papa Francisc, plasat in fruntea cotelor de pariuri elaborate de casa Paddy Power, nu reprezinta nici el o alegere evidenta.
„Distributia mondiala profund injusta a bogatiilor afecteaza pacea”, iar papa Francisc „a atras atentia asupra soartei saracilor si asupra nevoii de a elabora o noua logica de dezvoltare si de redistribuire economica”, a subliniat profesorul Harpviken.
Totusi, cunoscand deja valurile de critici primite dupa atribuirea Nobelului pentru pace lui Barack Obama, acelasi profesor spune ca „ar putea fi inca putin prea devreme pentru papa”.
Numele lui Malala Yousafzai, militanta pakistaneza pentru dreptul la educatie, in varsta de 17 ani, si al medicului Denis Mukwege, care trateaza femeile …
