Seful Directiei Generale de Informatii a Apararii, care grupeaza serviciile militare de informatii si de contrainformatii, va fi numit direct de presedintele Romaniei.
Aceasta prevedere este inclusa in proiectul de modificare a Legii 346 / 2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale.
Proiectul formulat de MApN a ajuns la Parlamentul Romaniei si a fost aprobat de Senat, marti seara, prin procedura adoptarii tacite. Anterior, proiectul fusese adoptat si de Camera Deputatilor.
In varianta anterioara a Legii 346, directorul general al DGIA era numit de ministrul Apararii. Interesant este faptul ca, dupa aceste modificari legislative, presedintele Iohannis obtine controlul direct asupra serviciilor secrete ale Armatei.
In schimb, dupa modificarile deja aprobate asupra legilor de functionare ale SRI si SIE, directorii celor doua principale servicii secrete ale Romaniei nu mai sunt numiti de presedintele Romaniei, ci de Parlament, la propunerea presedintelui Romaniei.
Cu privire la directorul general al DGIA, ultima modificare legislativa precizeaza ca acesta trebuie sa fie cadru militar in activitate (ca si pana acum), dar se specifica, in plus, faptul ca el trebuie sa fi exercitat obligatoriu, anterior, una dintre urmatoarele functii: loctiitor al sefului DGIA, sef de directie in cadrul DGIA sau loctiitor de sef de directie in cadrul DGIA.
In cadrul DGIA vor functiona, printre altele, structuri de informatii militare, de contrainformatii, structuri contrateroriste, precum si de aparare cibernetica. Atributiile DGIA se vor referi la amenintari militare si non-militare, atat externe cat si interne. Cu alte cuvinte, DGIA are dreptul sa actioneze atat in exteriorul Romaniei cat si in interiorul tarii. Conform Legii MApN, militarii din DGIA pot actiona atat deschis cat si acoperit.
Ca si pana ?acum, functia de sef al …





