Un kilogram din acest produs se vinde fie cu 41,15 lei, fie cu 84,10 lei! Cat este marketing, cat este diferenta de calitate?
Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania – APC Romania)?membra a Organizatiei Europene a consumatorilor, a analizat pretul la 12 marci de salam de Sibiu (Pikok, Bun si Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Romanesti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis si Cris-Tim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 marci este fabricat de catre:?SC Recunostinta Prodcom Impex (Cris-Tim), SC Salbac SA (Gusturi Romanesti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun si convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia – salam de Sibiu). Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: a”Sa invatam sa intelegem eticheta!a”. Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor astfel incat acestia sa faca achizitii in cunostinta de cauza.
Nu sunt mentionate condimentele
Niciunul dintre producatorii de salam de Sibiu analizati nu mentioneaza pe eticheta procentul de carne. La fabricarea salamului de Sibiu se poate folosi si carne de porc congelata. In caietul de sarcini al Asociatiei Producatorilor de Salam de Sibiu se mentioneaza ca acest produs trebuie sa contina carne de porc aleasa la rosu, in proportie de minim 70% si slanina tare in proportie de maxim 30%. Aceasta specificatie ofera posibilitatea fiecarui producator sa-si realizeze propria reteta, deci sa stabileasca singur continutul de carne si de slanina astfel incat continutul de carne sa nu coboare sub 70%, iar continutul de slanina sa nu depaseasca 30%. Niciunul dintre producatorii de salam de Sibiu analizati nu mentioneaza pe eticheta care sunt condimentele folosite in sortimentul respectiv. In caietul de sarcini al Asociatiei Producatorilor de Salam de Sibiu se mentio?neaza si faptul ca la fabricarea acestui produs se folosesc urmatoarele condimente naturale: piper, ienibahar si usturoi. In concluzie, salamul de Sibiu comercializat pe piata din Romania nu se fabrica dupa o reteta unica, exista atat costuri de pro?ductie diferite, cat si adaosuri comerciale diferite, iar calitatea acestui produs difera de la producator la producator si in felul acesta s-ar putea explica diferentele mari de pret intre marcile respective!
Misterul este deci total
Savantii marketingului ne invata – si daca nu raspundem corect, nu trecem examenul – ca piata este compusa si din grupe mici de consumatori, orientate spre anumite ce?rinte speciale; in piata exista, deci, anumite „nisea”,? pe care se targhe?teaza, asta, voiam sa zic se focuseaza, ptiu drace, adica se a”incentiveazaa” (asta e!) producatorii. Unii consumatori nu concep sa cumpere decat anumite marci, altii – doar la preturi maxime. Principiul este „io, dom”le, nu fac economii la mancare! Io nu ma joc cu sanatatea mea, asa caci cumpar ce-i mai scump!a”.
Pornind de la aceste fapte dovedite stiintific, producatorul Reinert ne ofera doua soiuri de salam de Sibiu: la 5,99 lei suta de grame si la 7,59 lei suta. Care este diferenta, daca preturile sunt diferite? Sa analizam eticheta! Ne punem mantaua cu pelerina, sapca cu nasture in crestet, aprindem pipa, scoatem o lupa uriasa si, deghizati astfel in Sherlock Holmes, citim:
Misterul este deci total! Singura explicatie este nisa de piata: pentru nisa celor exigenti, va oferim salamul feliat, iar salamul bun si convenabil, pentru ceilalti. Cum spunea cineva, un pescar amator: daca nu trage la rame, poate trage la porumb!
Practica comerciala inselatoare
Comercializarea aceluiasi sortiment de salam de Sibiu care apartine aceluiasi producator, sub doua marci proprietatea acestuia (Bun si convenabil, Reinert), avand aceeasi compozitie, aceeasi declaratie nutritionala, dar pret diferit, fara a se oferi vreo justificare in acest sens, este de natura a induce consumatorii in eroare, acestia crezand ca au de a face cu doua produse diferite calitativ. Prin urmare, aceasta practica poate fi considerata a fi una inselatoare in raport cu definitia din art. 6, alin. 1, lit. d) -?O practica comerciala este considerata ca fiind actiune inselatoare daca aceasta contine informatii false sau, in orice situatie, inclusiv in prezentarea generala, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, ast?fel incat, in ambele ipoteze, fie il determina, fie este susceptibila a-l determina pe consumator sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar daca informatiile sunt, in fapt, corecte in raport cu unul sau mai multe dintre urmatoarele elemente: d) pretul sau modul de calcul al pretului ori existenta unui avantaj specific al pretului.?
Drept la replica – Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu
Salamul de Sibiu este unul dintre cele mai iubite produse alimentare din Romania, foarte cunoscut si in egala …
