Procurorii DNA pot cere arestarea preventiva a lui Darius Valcov, dar nu si a lui Dan Sova. Aceasta, datorita votului de ieri din Senat si, mai ales, a modului in care el a fost interpretat, care nu doar ca ridica semne de intrebare in ceea ce priveste respectarea Legii fundamentale si a deciziilor Curtii Constitutionale, dar instituie si o dubla masura.
Cererea DNA de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a senatorului PSD Dan Sova a primit 79 de voturi „pentrua”, 67 „impotrivaa”, iar cinci voturi au fost anulate. Prompta, conducerea Senatului a concluzionat ca solicitarea nu a intrunit votul majoritatii, in conditiile in care majoritatea este de 85 de senatori. Interpretarea ridica serioase semne de intrebare atat din perspectiva modului in care Parlamentul respecta Constitutia, cat si a instituirii unei duble masuri, in conditiile in care, in alte cazuri, cererile DNA au fost aprobate cu o majoritate simpla (jumatate plus unu din numarul alesilor prezenti) si nu cu o majoritate absoluta (jumatate plus unu din numarul total al alesilor).
Haosul legislativ intentionat
Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, care a condus sedinta de ieri, si-a justificat interpretarea prin invocarea art. 24 alin. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor si deputatilor. Concret, este vorba de prevederea de la capitolul „Imunitatea parlamentaraa” potrivit careia, in cazul cererilor de retinere, arestare sau perchezitie, „Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor saia”. Tariceanu a mai precizat ca alineatul respectiv nu a fost vreodata contestat la Curtea Constitutionala, drept pentru care este in vigoare. In plus, prevederea este dublata de un articol similar din Regulamentul Senatului.
Din interpretarea alineatului mentionat, Tariceanu si juristii Parlamentului par sa fi omis, insa, un?”detaliua”: atat Legea fundamentala, cat si decizia Curtii Constitutionale nr. 990/2008 stabilesc o majoritate simpla, nu una absoluta. Mai precis, art. 76 alin. 2 din Constitutie spune ca „legile ordinare si hotararile (Camerelor Parlamentului – n.r.) se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Cameraa”. La randul lor, judecatorii constitutionali au precizat, la sesizarea din 2008, ca si cererile privind urmarirea penala a fostilor ministri se aproba tot printr-o hotarare a Senatului sau Camerei Deputatilor, drept pentru care se aplica regula majoritatii simple. Cu toate acestea, in cei sapte ani scursi de la decizia CCR, parlamentarii nu s-au gandit ca s-ar impune modificarea Statutului senatorilor si deputatilor pentru a pune art. 24 alin. 4 in acord cu prevederile Legii fundamentale. Ca si in alte cazuri, alesii par sa fi mers pe varianta legislatiei confuze pentru a folosi anumite prevederi la momentul oportun.
Situatia va fi clarificata de-abia acum, tot cu ajutorul Curtii Constitutionale, dupa ce PNL a anuntat ca va ataca atat hotararea adoptata ieri de Senat (de respingere a cererii DNA in cazul Sova), cat si Regulamentul Camerei Superioare.
Totusi, chiar daca decizia CCR va fi defavorabila Senatului, ne putem astepta ca puterea sa nu renunte prea usor si sa caute portite de ocolire a hotararii. Nu de alta, dar acelasi Calin Popescu Tariceanu a tinut, ieri, sa-si manifeste indoiala ca o decizie a CCR poate fi aplicata retroactiv.
Dubla masura
Spre deosebire de interpretarea de ieri, atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au aprobat, in trecut, solicitari ale DNA cu majoritati simple. Cel mai cunoscut caz este cel al Elenei Udrea, a carei arestare preventiva a fost aprobata cu 170 de voturi „pentrua” in conditiile unei majoritati absolute de 199 de voturi. Apoi, culmea ironiei, cererea procurorilor de arestare preventiva a deputatului PNL Theodor Nicolescu a fost aprobata, chiar ieri, tot prin votul majoritatii deputatilor prezenti.
Principiul majoritatii simple a fost aplicat de Senat nu mai departe de luna noiembrie 2014, in cazurile Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu, pentru care DNA ceruse inceperea urmaririi penale. Ba chiar au fost atunci si mai putine voturi decat ieri: 72 voturi „pentrua” la Andronescu si 77 de voturi „pentrua” la Mihailescu. Contextul (imediat dupa turul doi al prezidentialelor) sa fi fost atunci, oare, hotarator?
Val de critici de la ambasade
„Un principiu de baza al democratiei este faptul ca toti oamenii sunt egali in fata legii. Imunitatea parlamentara nu trebuie folosita abuziv pentru a evita tragerea la raspundere a unor persoanea” este mesajul Ambasadei SUA, venit la scurt timp dupa votul din Senat in cazul Sova. Tot ieri, George Kent, coordonator principal al programelor anticoruptie in cadrul Biroului pentru Europa si Eurasia de la Departamentul american de Stat, a subliniat ca „justitia trebuie sa poata?sa-si faca treaba in cazurile penalea”.
Mesaj de ingrijorare a formulat, ieri, si Ambasada Marii Britanii, care a amintit „rolul pozitiv al DNA in lupta impotriva coruptieia”. „Organismele judiciare ale Romaniei, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental, si anume ca nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiua”, au transmis oficialii britanici. Semnale similare au venit si de la Ambasada Olandei, tara care continua sa se opuna intrarii Romaniei in spatiul Schengen.
Mirul bate Constitutia
In contextul sedintei de ieri, merita mentionata si pozitia fata de Constitutie a senatorului UNPR Florina Jipa. Intrebata de jurnalisti de ce decizia Senatului nu respecta prevederile Legii fundamentale, aceasta a raspuns: „Mai lasati-ma cu Constitutia. Pai, daca voi stiti mai bine decat mine ce am vrut eu sa demonstrez astazi, nu ma mai intrebatia”. De precizat ca senatorul UNPR a candidat, luna trecuta, pentru postul de judecator la CCR, pe locul lasat liber de Toni Grebla.
Tot Jipa a fost, ieri, protagonista unui episod mai putin obisnuit in plenul Senatului: l-a uns cu mir pe Dan Sova. De unde se vede ca reteta religioasa capata tot mai multi adepti in randul alesilor atunci cand sunt confruntati cu cereri din partea DNA.
In calitate de garant al respectarii Constitutiei si principiilor statului de drept, nu pot sa trec cu vederea faptul ca astazi Parlamentul a blocat din nou o cerere a justitiei. Intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege.a”
Este posibila reluarea votului?
Contestatia PNL referitoare la votul in cazul Sova se va baza pe faptul ca Regulamentul Senatului, care prevede majoritate absoluta, nu poate prevala in fata Constitutiei. Prim-vicepresedintele PNL Teodor Atanasiu a precizat ca liberalii nu puteau contesta votul in plen, si a adaugat ca „nu se poate contesta decizia luata pe Regulament, ci Regulamentul, ca fiind neconstitutionala”.
Ce se poate intampla mai departe, avand in vedere ca este primul astfel de vot contestat la CCR? Un posibil scenariu ar fi reluarea votului, sustine profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. „Din punct de vedere principial, regulamentele Parlamentului nu pot fi valabile daca nu respecta Constitutia. CCR trebuie sa examineze articolul din Regulamentul Senatului si, daca va fi dovedit neconstitutional, procedura trebuie reluata. CCR are deplina libertate sa clarifice, in motivare, cum vede aplicarea acestei decizii”, a declarat Stanomir, pentru „Romania libera.a”
Procedura viciata
O varianta similara este acreditata de surse din cadrul CCR. „Un text din statut sau din regulament nu se mai poate aplica, din moment ce nu este constitutional. In Constitutie se precizeaza clar ca hotararile Senatului si Camerei se iau cu majoritatea celor prezenti”, au afirmat sursele citate. In aceste conditii, CCR ar urma sa ia o decizie, dar si sa precizeze care sunt efectele acesteia. „In motivare, CCR ar urma sa indice si pasii de urmat. O hotarare in care nu am preciza pasii de urmat nu ar avea nici o valoare. Din punctul meu de vedere, nu este vorba doar de reluarea votului in plen, ci a intregii proceduri, inclusiv in cadrul Comisiei juridice. Vorbim de o intreaga procedura care a fost viciataa”, a afirmat sursa citata.
Situatia in care s-a ajuns dupa votul din Senat ridica semne de intrebare nu doar in privinta eventualei solutii a CCR, ci si a timpului in care aceasta va intra in …
