de Anca SIMINA Publicat la: 13.02.2015 08:23 Ultima actualizare: 13.02.2015 08:24
Aflat in a doua deplasare externa de la inceputul mandatului, presedintele Klaus Iohannis a ajuns marti la Paris si, de acolo, miercuri la Bruxelles cu o cursa speciala a companiei TAROM care a costat Administratia Prezidentiala aproape 90.000 de euro, sustin surse oficiale contactate de Gandul. Primul sau zbor la Bruxelles, la intalnirile pe care le-a avut in ianuarie in institutiile europene si la Cartierul General al NATO, a costat 49.000 de euro, ne-a transmis, la randul sau, Presedintia.
Un calcul artimetic arata ca, daca actualul sef al statului va avea programate, pana la finalul anului, un numar egal de vizite externe cu cele ale lui Traian Basescu in 2005, iar pentru fiecare TAROM ar factura in medie 50.000 de euro, banii de deplasari ai Presedintiei nu ar ajunge decat pana in august ori septembrie. Diferenta ar urma sa vina la rectificarea bugetara.
Solutia contractarii companiei de stat ori de cate ori fie presedintele, fie premierul, plecat la randul sau in SUA in aceasta saptamana, ar avea programata cate o deplasare externa este, pe de alta parte, singura in situatia in care Romania si-a vandut in 2012 ultima aeronava oficiala, iar Guvernul a abandonat de cateva luni negocierile pentru cumpararea alteia. Paradoxul este acela ca tot Executivul arata, in nota de fundamentare a unei ordonante din 2013, ca justificarea pentru care Romania intra, prin Ministerul Apararii, in negocieri rapide pentru achizitionarea unei aeronave speciale erau tocmai costurile ridicate ale statului cu inchirierea repetata. Calculele Ministerului Finantelor de la acea vreme aratau ca achizitionarea in leasing a unui avion de marime medie ar costa anual statul mai putin decat situatia curenta, la final Guvernul ramanand si cu aeronava. In 2011, 2012 si 2013, Guvernul a cheltuit intre 1,5 milioane si 6 milioane de euro pe an pentru mentenanta avioanelor inchiriate de la Tarom cu care au zburat presedintele si prim-ministrul in delegatiile in strainatate.
Intrebat daca subiectul achizitionarii unui avion oficial mai este de actualitate, premierul Victor Ponta a explicat, pentru Gandul ca, in opinia sa, decizia ar trebui sa vina de la presedinte: „Discutam si cu presedintele, ca el o sa o foloseasca in primul rand. Si, daca avem o solutie, cu placere”.
Ultimele negocieri pentru cumpararea unui avion in leasing, la mana a doua, de la Guvernul Italiei s-au purtat, incepand cu noiembrie 2013, printr-o comisie guvernamentala speciala incredintata lui Vlad Stoica, seful Cancelariei Prim-Ministrului. Achizitia a fost insa ulterior anulata fara explicatii publice, urmand ca avionul sa fie cumparat, intr-un termen nedefinit, de la Tarom.
Telefonul special, la valiza.
La capatul unui an in care Ministerul Apararii Nationale a lasat in urma rolul primit in 2013, prin ordonanta de urgenta, in care i s-au dat si 4 milioane de euro pentru a achita prima rata necesara cumpararii unui avion oficial in leasing, ministrul Mircea Dusa ridica din umeri. „Acum avem alte treburi mai urgente, tocmai am venit de la Bruxelles unde stiti foarte bine despre ce este vorba…”, aminteste Dusa implicit discutiile despre cele doua centre de comanda si control pe care NATO ar urma sa le aiba in Romania.
Comisia condusa de Vlad Stoica si-a epuizat, la randul sau, rolul, fara vreun rezultat concret, in momentul in care Victor Ponta a anuntat ca scenariul cumpararii avionului din Italia a picat, planul B fiind cumpararea unei aeronave din flota TAROM pe care Guvernul sa o echipeze corespunzator si care sa fie folosita exclusiv de de presedinte, premier, presedintele Senatului si de cel al Camerei Deputatilor, de ministri, ca si de invitatii lor straini.
In aceste conditii, zborurile speciale au continuat sa fie facute de presedinte, de premier sau de delegatiile de ministrii fie cu curse de linie, fie, de cele mai multe ori, cu aeronave inchiriate, echipate similar cu cele care fac zilnic zboruri civile. In tot acest timp, comunicatiile speciale, teoretic obligatorii pentru a mentine demnitarii in contact permanent cu institutiile statului, sunt asigurate printr-o valiza portabila.
Primul zbor prezidential? Bucuresti-Bruxelles-Bucuresti, 216.000 de lei
Dupa rezilierea, in martie 2013, a contractului multianual cu TAROM prin care primilor demnitari ai statului li se pusese permanent la dispozitie aeronava Airbus 310 botezata „VIP” a companiei de stat, in urma unei dispute intre ministrul de atunci al Transporturilor, Relu Fenechiu, si fostul presedinte Traian Basescu, Administratia Prezidentiala a incheiat, de la preluarea mandatului de catre Klaus Iohannis, doar contracte de zbor punctuale.
„In anul 2015 Administratia Prezidentiala nu a incheiat si nici nu are in curs de negociere un contract anual sau multianual cu compania TAROM. (…) Organizarea, pregatirea si executarea zborurilor speciale reprezinta servicii publice de interes national si sunt realizate de catre compania TAROM sau, in anumite cazuri justificate, si de catre alti transportatori aerieni, in ambele cazuri cu aeronave proprii sau aflate in administrarea companiilor”, a fost raspunsul Presedintiei la intrebarea adesata de Gandul privind solutia care se are in vedere pentru a-i asigura presedintelui transportul in vizitele externe.
La primul drum, facut de delegatia lui Iohannis pe 15 si pe 16 ianuarie la Bruxelles, cu un Boeing 737 700 al TAROM, Presedintia a platit astfel 216.520,02 lei, echivalentul a 49.000 de euro. Pe viitor, „Administratia Prezidentiala va incheia contracte pentru fiecare zbor executat, in functie de criteriile privind capacitatea de transport (numarul de pasageri prevazuti in delegatie), precum si asigurarea masurilor de siguranta a zborului si securitate aeronautica a zborului”, se arata in raspunsul trimis de institutie in urma unei solicitari pe aceasta tema.
Avionul Boeing 737 700 cu care presedintele Klaus Iohannis a zburat pe 15-16 ianuarie in prima sa vizita de lucru, la Bruxelles
Potrivit unor surse oficiale, cel de-al doilea contract incheiat de Presedintie pentru transportul delegatiei oficiale la Paris si la Bruxelles in perioada 10-12 februarie? ajunge la 395.000 de lei, echivalentul a 89.000 de euro.
Fara o aeronava a demnitarilor la scara, Victor Ponta a inchiriat la randul sau,pentru deplasarile externe din ultimii doi ani, avioane similare, de dimensiuni medii, de la TAROM. Chiar daca Gandul a cerut in mai multe randuri Secretariatului general al Guvernului sa precizeze care au fost costurile deplasarilor premierului in Germania sau in turneul din Asia, de exemplu, Guvernul a refuzat sa dea un raspuns.
Bugetul lui Iohannis
Daca actualul presedinte va avea, in primul an de mandat, o agenda similara cu cea a fostului sef al statului in 2005, atunci cand Traian Basescu a intrat la Cotroceni, ar insemnat ca banii alocati in acest scop Administratiei Prezidentiale sa fie deja cheltuiti pana la finele lunii august.
In 2005, presedintele de atunci a avut programate 33 de deplasari externe in tari europene, dar si mai lungi – in SUA, Japonia sau Coreea de Sud, inainte ca Romania sa fie membra a Uniunii Europene. Un calcul care ar include 33 de deplasari pe distante medii, precum cea din ianuarie de la Bruxelles, arata ca cei 4 920.000 de lei (1,1 milioane de euro) nu ar ajunge pentru mai mult de opt luni.
Bugetul Administratiei Prezidentiale in 2015. Sursa: www.presidency.ro
„Probabil ca vom primi o diferenta la rectificarea bugetara, alta solutie nu exista”, arata surse din Administratia Prezidentiala. In anul 2014, pe final de mandat al presedintelui Traian Basescu, atunci cand numarul vizitelor oficiale sau de stat s-a diminuat considerabil, bugetul pentru deplasari externe a fost de 4.500.000 de lei, iar in 2013, dupa rectificarea negativa din vara, de 3.982.000 de lei.
Air Force One al Romaniei a ajuns la NATO
Romania a ramas fara nico aeronava oficiala ca urmare a unui sir de dispute politice. Vechiul avion al ROMAVIA Boeing-ul 707-3K1C Carpati, cunoscut drept AIR FORCE ONE al Romaniei, folosit de la Nicolae Ceausescu incoace de toti presedintii, a fost vandut in 2012 pentru 2 milioane de euro si opereaza din 2014 in misiuni militare ale SUA si ale NATO.
La momentul vanzarii, aeronava Carpati avea interdictie de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depasea limitele admise in UE. Pentru zborurile presedintelui, se obtinea insa o derogare. A doua, de mai mici dimensiuni, a fost scoasa din uz tot din considerenre tehnice.
O tentativa de a inlocui aeronavele oficiale i-a apartinut premierului Calin Popescu Tariceanu, in timpul mandatului de ministru al apararii al lui Teodor Melescanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, in mai 2007, cumpararea a doua avioane cu …
