Relaxare fiscala insotita de cresterea puternica a cheltuielilor bugetare – promisiunile de baza ale Programului de guvernare semnat de PSD si PDL se bat cap in cap, iar textul nu tine cont de criza care asteapta Romania anul viitor, cred economistii.
Programul de guvernare al noii aliante se bazeaza in primul rand pe o continuare a relaxarii fiscale. De altfel, recomandata de economisti in vremurile de criza. Principalul lui punct este mentinerea cotei de impozitare de 16% pe venituri si pe profit. Cu diferenta ca noul guvern are in vedere sa suplimenteze oferta fiscala cu acordarea de compensatii si deduceri pentru persoanele cu venituri mici. In plus, impozitarea veniturilor din dobanzile la depozitele bancare ar urma sa ramana zero.
Totodata, Programul prevede reducerea TVA la 5% pentru alimentele de baza, concomitent cu cresterea TVA la produsele de lux la 25%.
Textul nu face referire la ce inseamna alimente de baza si nici produse de lux.
Un alt punct important in matrita fiscala a viitorului guvern este scutirea de impozitul pe profitul reinvestit in „progresul tehnologic”. Impozitul redus pe castigurile din piata de capital se va mentine.
In afara masurilor de relaxare, textul mai prevede o schimbare fiscala foarte importanta de ordin administrativ. In speta, alocarea cotei defalcate de 47% din impozitul pe venit la bugetul local in functie de domiciliul fiscal al contribuabilului, nu al angajatorului. Ideea ar fi ca banii sa se duca acolo unde locuieste muncitorul, deci sa nu mai fie alocati, in marea lor parte, marilor orase.
Varujan Vosganian, ministrul Finantelor in functie, a declarat pentru Cotidianul ca o asemenea masura nu poate fi aplicata, deoarece ar trebui un aparat administrativ imens pentru a urmari realizarea veniturilor in functie de domiciliul angajatului.
Exista de asemenea sporuri de taxe. Una dintre aceste prevederi ar fi impozitarea suplimentara a castigului care nu este efectul unui merit specific evident al agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi – asa-numita taxa „Robin Hood”. Ideea e mai veche si era gata sa fie aplicata companiilor petroliere in perioada de explozie a pretului petrolului.
Programul de guvernare se leaga si de impozitarea averilor. Acesta prevede majorarea impozitelor pe cladiri, automobile si ambarcatiuni cu motor peste unele limite care vor fi stabilite prin lege.
Oferta privind relaxarea fiscala este dublata de o supraoferta pe partea de alocari bugetare. Programul nici nu aminteste de salariile profesorilor, in schimb are grija de pensii. Se prevede ca valoarea punctului de pensie sa se mentina la 45% din salariul mediu brut prognozat, valoare atinsa prin ultima majorare din luna noiembrie. Asta inseamna insa o majorare a valorii punctului de pensie la 1 ianuarie 2009 de la aproape 700 de lei, cat este in prezent, la 783 de lei, avand in vedere ca procentul se va aplica la un salariu mediu prognozat pentru 2009 mai mare, de 1.740 de lei, potrivit documentului. In plus, noul guvern isi propune infiintarea pensiei sociale minime garantate pentru toti pensionarii, in valoare de 350 de lei pe luna, diferenta de bani urmand sa se aloce de la bugetul de stat, din iulie 2009. Tot din iulie, programul prevede dublarea alocatiilor pentru copii. De asemenea, sunt prevazute o serie de subventii in agricultura si multe investitii in infrastructura.
In ciuda acestor promisiuni, documentul mizeaza pe o scadere a deficitului bugetar de la 3,5% anul acesta, la 2,5% la finalul anului viitor. La baza lui stau o crestere economica de 3,5% in 2009 si o inflatie de 5%, fata de 7,8% anul acesta.
„Avem de-a face cu un program care are multe omisiuni. Este un program politic, nu unul economic, pentru ca nu tine cont de contextul economic in care ne aflam. Contine lucruri care intra in conflict. Cum sa tii un deficit bugetar de 2,5% cand vrei mariri de cheltuieli? La 45% punctul de pensie, bugetul asigurarilor sociale intra clar pe deficit la anul. Pe de alta parte, vrei sa reduci si taxe. Pe ce cifre se bazeaza cand promit astfel de lucruri? Ce vrea noul guvern este irealizabil. Vreau sa vad un program economic, pentru ca acest text e plin de propozitii si atat. Probabil ca de aceea a renuntat si Stolojan sa mai fie prim-ministru”, a declarat pentru Cotidianul, profesorul de economie Daniel Daianu.
Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), crede ca propunerile din program nu sunt echilibrate, in sensul ca partea de cheltuieli este mai importanta decat partea de venituri.”Daca e sa ne luam dupa programul acesta mai degraba creste deficitul, in loc sa scada la 2,5%. Trebuie sa vedem proiectul de buget, altfel discutam fara cifre. Este foarte neclar acest proiect. In linii mari ar duce la un deficit anul viitor de 5-6% din PIB”, a spus Voinea.Un deficit de 6% provocat de acest program vede si ministrul Finantelor, Varujan Vosganian. „Daca se are in vedere dublarea alocatiilor pentru copii si cresterea pensiilor minime, concomitent cu reducerea TVA la alimente, putem vorbi de o majorare a deficitului bugetar la 6% anul viitor”, a declarat Vosganian, care crede ca este imposibil ca programul sa fie aplicat in aceasta forma.
Programul mai prevede stabilirea salariului minim brut pe tara garantat in plata la valoarea de 600 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2009. Textul mai promite cresterea salariului minim brut pe economie astfel incat sa atinga 50% din salariul mediu brut pe economie pana la sfarsitul anului 2012. Cresterea salariului mediu brut nominal pe economie in perioada 2009-2012 este estimata la 60%.
