Daca doar o mica parte dintre cei 19.000 de consumatori de droguri de mare risc din Bucuresti s-ar hotari sa se lase de stupefiante, nu ar avea cine sa-i vindece. In Capitala sunt doar 17 medici psihiatri specializati pe dependenta de droguri, in sistemul public de sanatate.
Cu maini tremurande, Razvan isi ridica incet bluza de pijama, fixeaza acul stiloului injector pe adomnen si apasa usor. a”Te ajut?”, il intreaba medicul psihiatru Bogdana Lazar. Nu e nevoie, Razvan se descurca. Are diabet de la 6 ani. Astazi, insulina pe care tocmai si-a injectat-o in sala de tratamente a Centrului de Evaluare si Tratament a Toxicodependentilor pentru Tineri Sf. Stelian” nu e singurul medicament pe care il ia. Razvan, dependent de heroina, e pe metadona, vrea sa scape de droguri. Din nou. E a treia oara cand ajunge la Sfantul Stelian, pe mana doctoritei Lazar, dupa ce a avut mai multe episoade depresive si o tentativa de suicid. a”Parca are pupilele mult mai mici, nu?”, o intreaba medicul Lazar pe asistenta-sefa, dupa ce tanarul cu pielea ca varul si privirea incetosata iese din cabinet.
Pacientii de la Sfantul Stelian par sa se miste in reluare. Malin, 24 de ani, intr-un halat de spital, cu parul ravasit si cu ochii pierduti, o cauta din priviri pe doamna doctor. a”Ati citit-o?”, intreaba rugator cand ii intalneste privirea. a”Nu, Malin, o s-o citesc”. Malin a scris o nuvela. Are 24 de ani, traieste cu HIV de doi ani si are tulburare de personalitate.
a”Teama de abandon, reactii disproportionate fata de stimuli, automutilare, vid existential, mai multe”, insira doctorul simptomele lui Malin, care si-a injectat ani de zile heroina si acum incearca sa scape. Heroina a ?daramat-o si pe Madalina, al carei rand a venit acum la tratament. Intra pe varfuri in sala de tratament si se asaza timid. Are 29 de ani, dar silueta stravezie, tenul galben-gri si parul vopsit roscat aprins ii ascund varsta.
Marijuana, ecstasy, a”legale”, MDMA (un fel de ecstasy, un praf care se dizolva in apa), ciuperci, cocaina, heroina. Toate au trecut, la un moment dat, prin corpul Madalinei.
a”Iarba e cea mai safe, ecstasy ma facea sa plutesc, heroina tine multe ore, de la ciuperci vedeam mandale, niste cercuri colorate, simteam o bucurie pe care puteam sa o dau si la altii, dar vedeam si niste oameni negri, rai, demoni, legalele imi faceau rau”, turuie tanara efectele care au tinut-o in ultimii 10 ani departe de lumea reala. Episoadele frecvente de depresie au adus-o de patru ori la Sfantul Stelian.
a”Drogurile cresc nivelul de serotonina din sange, dar apoi scade brusc. Si se instaleaza depresia”, spune pacienta, imprumutand termenii folositi de medicii pe care i-a vazut de atatea ori in ultimii ani. Acum, starea de sevraj a tinerei e tinuta in frau de doza zilnica de 40 mg de metadona.
A ei si a celorlalti 40 de pacienti internati, precum si a celor 200 de tineri care vin zilnic la ambulatoriu pentru a”portia” de substitut.
Grija lor o poarta cei sase medici psihiatri ai spitalului. Ei stabilesc doza de metadona pentru fiecare pacient si incearca, prin sedinte de terapie, sa ii aduca pe linia de plutire. Fara astfel de ajutor – si chiar si cu el, deseori – tinerii a”recad”. Acesta este termenul medical care defineste esecul lor repetat de a sta departe de droguri.
Pacienti care mint si manipuleaza
La cei 33 de ani ai sai, cu trei ani la activ la Sfantul Stelian si cinci de rezidentiat la Spitalul Clinic de Psihiatrie ?”Alexandru Obregiaa”, medicul psihiatru Bogdana Lazar nu si-a pierdut entuziasmul. Are rabdare pentru pacientii sai, ii asculta, ii intelege, nu-i judeca. Mai exact, pacienti cu tulburari de personalitate, care mint, manipuleaza, au motivatii ascunse, recad foarte usor, sunt prea sensibili, vin din familii destramate si sunt urati de societate. Acesta e pacientul-tip cu care lucreaza dr. Lazar zi de zi.
a”Dependenta se considera patologie psihiatrica. O boala cronica, cu recaderi, cu ameliorare, cu tot ce vrei. Deci ei sunt in primul rand pacienti”, spune medicul. Miniona, cu parul negru inchis prins la spate si ochelari cu rame negre, groase, tanara doctorita are un aer de invatatoare.
Desi e calma si are vorba dulce, Bogdana Lazar stie sa spuna si nu. Ferm, fara drept de apel, le tine piept celor care spera ca metadona, in doza potrivita, sa-i duca acolo unde ii duc si drogurile.
a”O cantitate mai mare de metadona te face tot chiaun”, explica medicul de ce pacientii ei ar face totul sa o convinga sa le prescrie mai mult. Trebuie insa gasit un echilibru: doza trebuie sa ii faca oameni functionali, sa nu fie somnolenti, sa poata vorbi, sta in picioare, dar nu trebuie sa ii faca euforici.
Dr. Lazar este unul dintre putinii medici psihiatri specializati pe adictia de droguri in Bucuresti. Desi numarul consumatorilor este in crestere, numarul de medici a ramas constant: undeva sub 20.
a”Nu mai sunt foarte multi. Mai sunt cativa la Obregia, cate unul la cele cateva centre de adictie”, spune medicul.
O explicatie a numarului foarte mic de psihiatri specializati pe adictia de droguri este ignorarea acestui domeniu inca din facultate, crede dr. Lazar.
a”I-ar trebui si psihiatriei care se ocupa de toxicomanie o bucatica din rezidentiat, doua luni, trei luni, cinci luni. Chiar daca nu ar fi obligatorii. Fara, nu poti sa iti faci o imagine. Iti inchipui ca toxicomanul este un psihopat, ca se drogheaza pentru ca asa vrea el, si deci n-ai cum sa lucrezi cu el,” spune Lazar, potrivit careia, in viziunea celorlati psihiatri, toxicomania nu este, de fapt, psihiatrie.
Medicul le transmite tinerilor psihiatri rezidenti, care acum isi aleg o specializare, sa iasa din zona de confort, sa deschida ochii la realitatea din jur: a”sa nu mai ia de-a gata parerile altora, fara sa se loveasca ei de experienta respectiva.”
La Spitalul Sfantul Stelian face garzi, regulat, si medicul psihiatru Teodora Ciolompea, coautor al cartii a”Terapia toxicodependentei”. Nu are cabinet privat si nici nu intentioneaza sa-si deschida unul.
„Aceasta meserie nu se poate face pentru un profit. Ăsta este si motivul pentru care multi doctori psihiatri stau departe de aceasta specializare, a dependentei de droguri. Cei care vin la noi sa-si ia tratamentul nu au bani nici de mancare, nici sa-si ia o cartela de metrou, in nici un caz de plata ?tratamentului de dezintoxicare”, ?spune medicul.
Deficitul de personal in domeniul toxicodependentei are doua cauze majore, crede medicul: teama, chiar repulsia medicilor de a lucra cu a”drogati, cei mai multi de pe strazi, murdari, ca vai de ei” si ignorarea de catre autoritati a acestui domeniu. a”Sunt doar doua spitale – Sfantul Stelian si Obregia, cateva centre si doua-trei ONG-uri. Nici pe departe de ajuns pentru cati consumatori are orasul asta”, spune medicul.
Directorul Agentiei Antidrog: „Ne vom lovi de o problema”
Se ridica astfel intrebarea ce s-ar intampla daca un procent mic, de 10 la suta, de exemplu, din cei 19.000 de consumatori de droguri de mare risc din Bucuresti – care au cea mai mare nevoie de metadona si terapie psihiatrica – s-ar decide sa renunte la droguri? Ar face fata reteaua de …
