Pana sa se trezeasca Vasluiul, Rapid avea deja 1-0. La pauza a fost 2-0, dar vasluienii au avut puterea sa revina si sa egaleze.
In inaltul tribunei oficiale, doua fesuri negre, fara identitate, se misca de la stanga la dreapta si invers, ? la tenis. De sub ele, Copos si Porumboiu zambesc in modurile cele mai pline de sensuri. Maftei marcheaza insa un gol de poza cand scaunele de sub patroni nu se incalzisera inca. In consecinta, zambetul lui Porumboiu devine un rictus plin de tot atatea sensuri ca si zambetul.
Viorel Moldovan e neinvins la Vaslui
Jos, frigul e acelasi ca la oficiala si pare ca a congelat si fotbalul. Cu Burdujan si Temwanjera asteptand in van mingi, moldovenii nu reusesc sa incropeasca nici macar o ocazie veritabila. De partea cealalta, Rapid transpira, dar nu are pe nimeni care sa dea lumina jocului. Tot o faza fixa ii aduce insa mai multa liniste la pauza, golul de 2-0 al lui Spadacio parand ca a rezolvat toate necunoscutele meciului.
Incalziti probabil de biciul lui Viorel Moldovan, vasluienii inventeaza un gol prin care-si resusciteaza sperantele, bulgarul Ghencev facandu-l pe Porumboiu sa zambeasca prima oara. Iar cand rapidistii sarbatoreau deja revenirea pe podium, a venit bomba. Burdujan a sutat cu sete, parca pentru toate necazurile pe care le-a avut in Giulesti, si le-a scos din buzunar fostilor sai colegi primele ce urmau sa fie deblocate daca Rapidul ajungea in primele cinci din clasament.
