Dragos Iliescu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universitatii Bucu-resti. Intr-un interviu pentru RL, doctorul in psihologie sustine ca evolutia tinerei generatii se datoreaza, cel putin in parte, presiunii tehnologice.”Cresterea inteligentei tine de faptul ca acesti copii sunt provocati intelectual de la varste mai fragede: acum trei decenii, copiii se jucau cu cuburi, acum o fac prin intermediul jocurilor 3D pe tablete; evident ca acest aspect le da un avans in dezvoltarea intelectualaa”, arata profesorul.
RL: Cum ati identifica generatiile ultimelor decenii?
Dragos Iliescu: In general, cand vorbim de generatiile actuale, discutam de „Baby Boomersa” (persoane nascute intre 1945 si 1965), Generatia X (aproximativ 1965-1980), Millennials (sau Generatia Y, cei nascuti intre 1980 si 2000) si Generatia Z (incepand din 1995 si 2000 si mai recent).
Cu siguranta in ceea ce priveste Generatia X si mai abitir cu privire la Generatia Y exista o serie de mituri. Revistele de „stiinta popularaa” si discursul public sunt pline de exemple ale unor astfel de mituri. De exemplu, ni se inoculeaza ca cei tineri sunt mai putin constiinciosi, se plictisesc repede, iubesc varietatea, nu le pasa de nimic si conteaza doar ei insisi, nu sunt motivati, nu mai invata, sunt analfabeti functionali, sunt mai slabi nu doar la invatatura, ci, ca un efect, sunt mai putin inteligenti… si am putea continua.
Adevarul este ca studiile robuste, realizate nu doar in Romania, ci de asemenea in cea mai mare parte a tarilor occidentale, arata ca aceste afirmatii sunt exact cum le-am prezentat: mituri fara fundamentare stiintifica.
Ce releva aceste studii?
Nivelul de constiinciozitate al generatiei noi a crescut radical comparativ cu Generatia X. Constiinciozitatea – de-finita de psihologi ca o tra-satura de personalitate ce descrie preferinta pentru ordine, munca sustinuta spre un scop, perseverenta, dorinta de realizare – este, in medie, mult marita la Generatia Y fata de Generatia X, iar acest trend pare sa continue si pentru Generatia Z. Cu alte cuvinte, atunci cand sunt motivati de ceva anume, ne asteptam ca un reprezentant al noii generatii sa fie mult mai perseverent si mai orientat spre scop, recrutand resursele necesare pentru a atinge in mod eficient acel scop, decat un reprezentant al vechilor generatii.
Rezilienta emotionala scade. Atunci cand sustinem mitul ca „nu le pasa de nimica”, sugeram ca sunt robusti emotional, suficient de robusti incat sa gestioneze presiunea din partea celorlalti, fara sa le pese si fara sa se lase influentati. Trasatura psihologica responsabila de rezilienta emotionala este denumita de psihologi „nevrotisma” sau, la celalalt capat al continuum-u-lui, „stabilitate emotionalaa”. Instabilitatea emotionala, sau ne-vrotismul, este cel mai puternic factor de vulnerabilitate in sanatatea mintala.
In mod interesant, stabilitatea emotionala a noii generatii scade, dupa cum arata studiile. Asadar, reprezentantii generatiilor Y si mai ales Z sunt mai sensibili, mai delicati, mai usor de jignit, cu o emotionalitate mai putin controlata. Remarcile negative le genereaza mai usor stari de angoasa, tulburare, feedbackul negativ le genereaza mai usor anxietate sau reactii de respingere etc.
Unde este superioara noua generatie?
Inteligenta creste. Efectul prin care se explica evolutia inteligentei se numeste „efectul Flynna”, dupa numele lui James Flynn, psihologul care l-a documentat pentru prima data. In esenta, acest efect spune ca inteligenta creste, in media unor cohorte diferite, cu 3 puncte pe deceniu (cam 1 punct la 3 ani). Efectul Flynn a fost pus in evidenta si in Romania, este real si arata, printre altele faptul ca, de principiu, generatia care se naste azi, este, in medie, mai inteligenta cu aproximativ 10 puncte decat cea nascuta acum 30 de ani…
Cresterea cea mai accentuata remarcata de la o generatie la alta in vreo variabila psihologica este narcisismul. Narcisismul este acea trasatura de personalitate care descrie o preferinta si o predispozitie catre urmarirea gratificatiei, vanitate si admiratie privind propriile atribute.
O persoana cu o trasatura de narcisism accentuata se concentreaza excesiv de mult pe propriile interese si dorinte, in detrimentul celor ale celorlalti. Din acest motiv poate avea dificultati in sustinerea unor relatii sociale pozitive si de lunga durata, este vulnerabila la sentimente de rusine si vinovatie, este hipersensibila in fata unor insulte sau jigniri, reale sau imaginare, tinde sa pretinda ca este o persoana speciala, ca este mai importanta …
