Recomandarea saptamanii: restaurantul Bistro de l”Arte din Brasov
Daca ati vizitat Brasovul si n-ati ajuns la Bistro de l”Arte, n-ati cunoscut cu adevarat orasul. Suna a reclama desantata – da, stiu! -, dar asta doar din cauza ca si este! Insa e o reclama binemeritata, am constatat personal asta, in repetate randuri. Am ajuns din nou la ei saptamanile trecute, in cadrul proiectului nostru de promovare a gastronomiei romanesti reinterpretate pe care il realizam de aproape un an impreuna cu crama SERVE.?
Concluzia v-o scriu de la inceput: bistroul condus de Oana Coanta (foto) nu este decat partial un loc unde sa mananci bine, local si sezonier. Este o institutie de unde radiaza cultura si civilizatie.
Ei se definesc ca stand “la intersectia dintre ecologie si gastronomiea”, dintre “etica si placerea”, cu misiunea de a “lupta impotriva puterii nestavilite a industrializarii alimentare si a agriculturii pe scara largaa” si de a proteja “mostenirea gastronomica, traditiile si culturaa” care stau la baza “dreptului fundamental la mancare bunaa”.
Eu i-as defini, pentru a-mi fundamenta aceasta calda recomandare, in primul rand prin meniul pe care-l propun oaspetilor. Urmeaza doar cateva extrase, luati loc pe scaun si pregatiti un servetel sau o bavetica: pentru micul dejun, de regula doar pana la ora 12.00, puteti alege (intre alte cateva) papara ardeleneasca, facuta cu oua de la o ferma locala, cu carne si carnati “la borcana” de la bacanul (tot local) al casei, sau un mic dejun romanesc care mai adauga paparei dinainte si muraturi, unt, dulceata de prune cu nuca si busuioc, miere de la un furnizor local si cateva tipuri de paine de casa – pe langa ceai ori cafea excelenta.
Ca sa intelegeti mai bine despre ce vorbesc, nu am crezut in viata mea ca o sa pot manca un mic dejun de asemenea dimensiuni, dar s-a dus ca si cand n-ar fi existat – ba am sters si farfuria.
Sigur ca pentru “matele finea” exista si versiuni din ingrediente locale ale unor celebritati ca ouale Benedict, micul dejun frantuzesc sau cu vin spumant autohton – ori bundas kenyer, paine cu ou ca-n amintirile copilariei.
Pentru pranz, in ziua in care am ajuns eu ultima data vedetele erau o supa crema de cartofi si mazare dulce, cu branza afumata din zona si o crema de mamaliga cu carnati de oaie si vita de la ferma Catean, cu rosii si …