O vorba veche spune ca tinerii sunt viitorul. Ca ei pot aduce schimbarea si ca tot ei pot decide destinul unei tari. Ce se intampla, insa, atunci cand tinerii de azi devin dezamagitii de maine si cand educatia si pregatirea lor profesionala – fie ea buna sau mai putin buna – ajung sa fie nivelate de tavalugul… somajului?
Florentina este unul dintre miile de tineri care se straduiesc sa-si faca loc pe piata muncii. Cu putin timp in urma a absolvit cursurile facultatii de jurnalism, profesie pe care a ales-o dintr-o fascinatie sincera pentru lumea televiziunii.
Statisticile ne spun ca in tara noastra, aproximativ 34.000 de absolventi de diferite forme de invatamant apartinand doar promotiei 2012 s-au inscris, deja, la somaj. Sunt cifre care ascund in spate o serie de probleme mai vechi, mai adanci si care ne macina societatea, incet si sigur.
Educatia ramane o problema severa. Tot mai putini absolventii reusesc sa treaca testul bacalaureatului. Scandalul fabricilor de diplome pare sa fi ramas neincheiat. Reformle incep an de an, insa nu se termina niciodata. Iar metodologia imbatranita si programa neadecvata cerintelor pietei duc la incremenirea intregului sistem de invatamant romanesc.
Un raport recent al Bancii Mondiale, EDUCATION POLICY NOTE, ne spune ca, in cea mai mare masura, starea actuala a invatamantul romanesc se datoreaza lipsei de vointa a clasei politice. Iar in lipsa unor masuri urgente si corente, lucrurile vor evolua din rau in mai rau.
Tot cu somajul se confrunta si Robert. Are 19 ani si a terminat liceul tehnic industrial in iunie 2012. In prezent se pregateste pentru cariera de ospatar.
In anul 2012, in doar primele trei luni de la incheierea examenelor, s-au prezentat la Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca 12.000 de absolventi in plus fata de anul trecut. Iar conform datelor Institutului National de Statistica, la nivel national, 180.000 de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani sunt, astazi, fara un loc de munca. Cei mai multi dintre acestia au un nivel de educatie mediu si provin de la licee de specialitate si de la licee teoretice.
Experienta trecutului ne arata ca nu-i deloc de glumit cu gravele consecinte ale somajului. Lipsa unui loc de munca lasa urme profunde asupra vietii fiecaruia, asupra increderii in viitor si in reusita personala. Iar printre celelalte costuri directe se pot numara saracia, deznadejdea si asteptarile reduse.
Somajul prelungit poate provoca depresii cronice sau poate da chiar nastere unor comportamente criminale. Iar la toate astea se mai adauga si costurile sociale. Un studiu al The Prince”s Trust, organizatie caritabila ce are ca domeniu de activitate sprijinirea si consilierea tinerilor, estimeaza ca somajul in randul absolventilor costa economia Marii Britanii aproape doua sute de milioane de euro pe saptamana! Nu vorbim numai despre indemnizatiile de somaj, ci si de bani investiti, in trecut, in educatia si cresterea acestor tineri. La asta se mai adauga si pierderile de productivitate. Iar acelasi studiu ne mai spuna ca, redus la nivel individual, un an de somaj la varsta de 23 de ani va insemna, zece ani mai tarziu, un salariu cu aproape un sfert mai mic decat cel normal.
Printre factorii care intarzie inserarea tinerilor pe piata muncii se numara lipsa informarii si a relatiilor profesionale.
Asta inseamna ca cei mai multi dintre tinerii absolventi nu detin mai deloc informatii despre cum arata, cu adevarat, piata muncii. Iar viitoarele cariere si le aleg dupa ureche sau in functie de niste idealuri in neconcordata cu realitatea. Mai vorbim, insa, si despre lipsa abilitatilor de comunicare, despre neincrederea in sine, despre lipsa de onestitate a angajatorilor, dar si despre inepuizabilul subiect ala?? lipsei de experienta.
Conform datelor Eurostat, rata somajului in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 15-24 de ani este, la nivel national, de peste 23 de procente.1 Adica usor peste media Uniunii Europene. Asta in timp ce tari precum Germania si Olanda figureaza cu rate foarte scazute ale somajului in randul tinerilor, de circa 8%.Somajul nu depinde, insa, doar de cauze formale, de o conjunctura economica nefavorabila sau de structura pietei muncii. Adesea putem intalni si ratiuni de ordina?? moral sau care tin, pur si simplu, de puterea exemplului sau aa?? lipsei acestuia.
Schimbarile vin, ce-i drept, de la nivel individual. Nu insa si atunci cand avem in vedere probleme devenite déjà cronice pentru o societate, cum este cea a somajul in randul tinerilor. Pentru combaterea lui e nevoie de masuri active si, mai cu seama, de vointa politica.
Problemele cu care se confrunta tinerii absolventi romani sunt, de fapt, hibe mai vechi ale unui sistem disfunctional pe care, pare-se, nimeni nu a vrut sau nu a stiut sa il corecteze din vreme. Consecinta e somajul ridicat si o serie de abuzuri de putere ce intr-o economie de piata pot fi consideratea?? aproape firesti.
Lucrul de care ar trebui sa fie, insa, constienti toti cei ce au in maini parghiile puterii este ca soarta trista a tinerilor someri de azi se poate transforma in destinul cu adevart tragic al unei intregi natiuni.
Un material marca REPORTERII …
