In?ziarele de luni, citim despre?explozia de „operea” produse in sistemul penitenciar romanesc care?are drept cauza o prevedere legislativa din 2013, cum a pierdut administratia Muzeului National al Taranului Roman conacul Udriste Nasturel, ca avocatii, contabilii, auditorii si consultantii fiscali vor fi obligati sa raporteze zilnic la Fisc operatiunile de peste 5.000 euro, dar si despre?preturile asemanatoare?la alimentele de baza din?Romania si Germania, desi salariile din tara noastra sunt cu mult mai mici comparativ cu cele ale nemtilor.
Din ziarul Adevarul aflam ca?explozia de „operea” produse in sistemul penitenciar romanesc are drept cauza o prevedere legislativa din 2013, care permite in termeni vagi reducerea pedepsei in baza unor lucrari cu caracter stiintifico-utilitar indoielnic.?Numarul detinutilor care publica lucrari stiintifice-carti in inchisorile din Romania a crescut de zeci de ori in ultimii doi ani. Daca in anii 2000, in sistemul penitenciar romanesc erau publicate doua-trei carti pe an, din 2013, cand s-a reglementat notiunea de lucrare stiintifica elaborata de detinuti, precum si beneficiile obtinute de acestia, zeci de carti ies de sub tipar avand ca autori baroni locali, afaceristi, oameni din fotbal, in general vedete media ajunse recent dupa gratii. Potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), in ultimii doi ani (2013 – 2014) detinutii incarcerati in Romania au publicat 90 de carti. Comparativ, in perioada 2006 – 2012, au fost publicate doar 24. Pentru fiecare „lucrare stiintificaa” publicata detinutului i se reduce o luna din condamnare.? Numarul este incomparabil cu situatia anilor anteriori: doua carti in 2006, cate trei in 2007 si 2008, doua in 2009, trei in 2010, 11 in 2011 si 7 in 2012. Toate lucrarile sunt coordonate obligatoriu de profesori sau conferentiari universitari, alesi de catre autori, insa numele acestora pot fi aflate doar ulterior publicarii cartilor, fiind consemnate doar in prefata. Reprezentantii ANP afirma ca astfel de informatii au caracter personal si nu pot fi oferite decat cu acordul scris al persoanelor incarcerate. „Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate nu au competenta legala de a se pronunta cu privire la caracterul stiintific al lucrarilor elaborate si publicate de catre detinuti. Orice persoana custodiata in sistemul penitenciar poate elabora lucrari stiintifice cu respectarea prevederilor legale in vigoarea”, a precizat comisarul Nicolae Toma, purtatorul de cuvant al Penitenciarului Vaslui.?Cei mai prolifici scriitori din puscarie sunt: fostul premier Adrian Nastase, profesorul?Gheorghe Mencinicopschi, Gigi Becali, George Copos, Meme Stoica, Gica Petrescu, Sorin Apostu, Antonie Solomon, Dinel Staicu.
In Evenimentul Zilei citim despre conacul Udriste Nasturel, care?a fost in administrarea Muzeului National al Taranului Roman pana in 2013. In cladirea redevenita proprietate privata, statul a investit bani pe care nu-i mai recupereaza.?Dr. Virgil Nitulescu, presedintele Retelei Nationale a Muzeelor din Romania si manager al Muzeului National al Taranului Roman (MNTR) ne reda traseul in urma caruia a fost pierdut pentru totdeauna, in urma retrocedarii, un monument deosebit: conacul Udriste Nasturel, de la Heresti, Giurgiu.?”Cladirea, cu anexele ei, si cu un mic teren agricol imprejmuitor a fost confiscata de la ultimii proprietari, care s-au refugiat in Franta. Conacul era in stare de ruina, dupa un incendiu care a distrus unul dintre cele mai importante monumente istorice civile de secol XVII (a fost construit in 1640 – 1642) din sudul Munteniei”, ne spune dr. Virgil Nitulescu. Exista o frumoasa descriere a monumentului, datand din 1654, descriere facuta de renumitul carturar Paul de Alep. Conacul a fost cumparat, in 1831, de familia principelui sarb Milos Obrenovici si, apoi, in 1881, de Anastase Stolojan. Incendiul devastator a avut loc in 1931, iar casa a fost confiscata in 1949. In 1954 a fost realizat proiectul de restaurare a Casei de Piatra – dupa cum este cunoscut conacul – sub coordonarea arhitectei Eugenia Greceanu. Lucrarile propriu-zise de restaurare au avut loc in perioada 1965 – 1971, conacul fiind readus la forma sa din timpul lui Matei Basarab.
Din Capital.ro?aflam ca?avocatii, contabilii, auditorii si consultantii fiscali vor fi obligati sa raporteze zilnic la Fisc operatiunile de peste 5.000 euro de care „au luat cunostinta”. Cerinta este reclamata ca inacceptabila pentru ca incalca secretul profesional, este o sursa de abuzuri si transforma ANAF in supraveghetorul tuturor miscarilor de bani la nivel national.?Conform unei modificari propuse in Codul de procedura fiscala, dupa inchiderea dezbaterii publice asupra proiectului de lege, si facuta publica abia dupa aprobarea in guvern, avocatii, contabilii, expertii contabili, consultantii fiscali, auditorii, dar si alte categorii vor fi obligati sa transmita Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), zilnic, „operatiunile in lei sau in valuta despre care au luat cunostinta cu ocazia desfasurarii activitatii, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 5.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre elea”. Continutul informatiilor, standardul de transmitere, tipurile de informatii si soldurile aferente conturilor bancare, precum? si procedura de transmitere urmeaza sa fie aprobate prin ordin al presedintelui ANAF.?Reprezentantii profesiilor libere au reactionat prin apeluri trimise Comisiilor de buget-finante din Parlament unde proiectul de lege se afla in dezbatere. Aparitia acestei prevederi in proiectul Codului de procedura a fost surprinzatoare, mai ales ca, in varianta discutata cu mediul de business, obligatia era doar pentru institutiile financiare. Chiar si in forma initiala, obligatia a nascut controverse, cu atat mai mult cu cat, actualul Cod de procedura fiscala deja obliga bancile sa comunice ANAF, la cerere, pentru fiecare titular in parte, toate rulajele si/sau soldurile conturilor deschise, datele de identificare ale persoanelor care detin dreptul de semnatura, casetele de valori inchiriate.?”Masura prezinta avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care sa fie valorificata atat in scopul identificarii evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cat si in scopul eficientizarii activitatii de executare silita (prin poprire)a”, se arata in expunerea de motive a proiectului. Acelasi document considera ca prelucrarea informatiilor este necesara si proportionala „in scopul de a permite ANAF sa identifice in mod corect si fara echivoc contribuabilii vizati, sa isi administreze si sa asigure punerea in aplicare a legislatiei fiscale, sa evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale si sa evite investigatii suplimentare inutilea”.
In Ziarul Financiar citim despre cea mai importanta resursa umana pe care o are Romania la ora actuala – IT-istii, celebrii programatori de care fiecare companie tine cu dintii, iar cei care au nevoie nu stiu ce sa mai faca ca sa ii convinga sa se mute la ei.?In sinea lui fiecare programator viseaza sa dea lovitura cu o aplicatie, cu un serviciu, cu un produs pe care sa il exporte si pe care sa il cumpere lumea intreaga.?Unii programatori renunta sa mai lucreze pentru companii si o iau pe cont propriu, alaturi de fratii sau prietenii lor, in speranta ca asa vor ajunge mai repede unde viseaza.?Foarte putini pleaca la drum cu ceva bani – cateva salarii economisite -, cei mai multi lucrand pe gratis la proiectul lor sau au sansa sa gaseasca cate un investitor care sa le dea cateva mii sau zeci de mii de euro, pana intr-o suta. Daca nu gasesc bani ca sa mearga mai departe, renunta pe drum si se intorc in companii inchisi in ei, nervosi pe un sistem care nu a fost alaturi de ei. Altii, mai hotarati, pleaca cu aplicatia lor din Romania si se duc la Londra ca sa gaseasca bani acolo. ?Din pacate Romania nu are un sistem national prin care sa ajute, sa finanteze, sa sustina aceste startup-uri din IT. Daca unul reuseste din 10.000 sau 100.000, atunci el are sanse sa schimbe ceva in lumea asta.
Din Wall Street aflam ca din cele 18 ministere ale Romaniei, doar cinci au site-uri mobile ready, usor de accesat de pe terminale mobile; interesant si trist este insa ca cele care ar trebui sa fie usor de accesat de pe smartphone-uri, nu sunt. Lucrurile nu stau bine nici la companiile de stat.?Si pana la urma, de ce sa nu pasim in Anul Domnului…2010+, daca insasi institutia care are ca rol coordonarea si „crearea premiselor durabile trecerii la Societatea Informationala in Romania” este un amalgam haotic de texte, link-uri, descrieri greu de priceput si sectiuni amestecate care se poate numi oricum, numai „mobile ready”nu? Da, vorbim de Ministerul pentru Societatea Informationala. Mai rau, nici Ghiseul.ro, locul unde se presupune ca romanii pot efectua plati online NU se impaca cu smartphone-urile.?Pentru a analiza compatibilitatea site-urilor ministerelor si ale companiilor de stat, am folosit instrumentul Google Mobile-Friendly Test. Se vorbeste din ce in ce mai mult de importanta mobile-ului, mai ales in contextul in care Google a avertizat de mai multe luni ca site-urile care nu sunt mobile ready vor fi depunctate in rezultatele cautarilor de pe motorul de cautare. Mai mult de atat insa, in contextul in care din ce in ce mai multi romani intra pe mobile pentru a citi/sta pe Internet (si ministri stiu acest lucru), devine din ce in ce mai relevant pentru Romania si asa-numitul „brand de tara” sa ne aliniem, tehnologic, online, tendintelor.?Pe langa Ministerul pentru Societatea Informationala, alte ministere care ar trebui sa fie compatibile si usor de folosit de pe terminale mobile sunt Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltarii Regionale, al Finantelor Publice si, bineinteles, Ministerul Fondurilor Europene si cel al Justitiei.?Bineinteles, nici site-ul Ministerului Tehnologiei nu este mobile ready, pentru ca Ministerul Tehnologiei se ocupa cu orice doar de tehnologie nu, daca e sa judecam, „la liber”, felul in care arata pagina Web a institutiei.??Toate arata ca acum 10 ani si nici vorba de compatibilitate mobile, astfel incat cetatenii, investitorii straini sau cei pur si simplu interesati sa poata intra „on the go” pe site-urile ministerelor de mai sus. La fel de incompatibile sunt si site-urile Ministerelor Economiei, Culturii, Educatiei si al Transportului.?Doar patru site-uri pot fi accesate pe terminale mobile:?” al Agriculturii, al Apararii Nationale, Mediu si Muncii.?
Din Gandul.info aflam ca preturile la alimentele de baza in Romania si Germania sunt asemanatoare, desi salariile din tara noastra sunt cu mult mai mici comparativ cu cele ale nemtilor. Gandul va prezinta mai jos cat costa acelasi cos de cumparaturi in Romania si Germania, tari unde exista o diferenta intre salariile minime brute pe economie de 6,5 ori.?Nemtii, francezii, italienii, britanicii ajung sa castige chiar si de zece ori mai mult decat romanii. In aceste conditii, am fi tentati sa credem ca pretul alimentelor este direct proportional cu cel al venitului. Gresit! In Germania, de exemplu, acelasi cos de cumparaturi costa cu 18,12 lei mai mult decat in Romania, o diferenta minora, avand in vedere ca salariul mediul al unui neamt pe luna este de 6,5 ori mai mare decat al unui roman. Salariul minim al unui neamt este de 6,5 ori mai mare decat al unui roman, potrivit datelor oficiale. Astfel, un neamt castiga pe ora 8,5 euro, echivalentul a 37,65 lei, in timp ce un roman castiga tot pe ora 1,30 de euro, echivalentul a 5,78 lei.?In aceste conditii, dintr-un salariu minim pe economie un roman isi poate cumpara 5,4 cosuri …
