Liderii politici maghiari arata ca a”administratia Tinutului Secuiesc poate fi eficienta si va servi interesele cetatenilor, daca are la baza structura fostelor Scaune Secuiesti”.
a”La o suta de ani dupa?adoptarea?Rezolutiei?de la Alba Iulia, maghiarii din Romania au ramas o comunitate nationala puternica si generatoare de valori, care doreste sa isi pastreze identitatea nationala si patrimoniul cultural, in ciuda politicilor?de asimilare a majoritatii guvernelor romanesti?din diferitele perioade istorice. Desi eforturile de aparare?a identitatii au consumat energii si resurse semnificative,?comunitatea diminuandu-se atat numeric cat si proportional, in societatea maghiara din Transilvania exista inca resurse pentru progresul cultural si economic, daca vom reusi sa cream cadrul politic, juridic si administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunitatii”, scrie in Rezolutia comuna a organizatiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnata la Cluj-Napoca.
In document se arata ca „pastrarea si perpetuarea identitatii” maghiarilor din Romania, dezvoltarea culturii maghiare si existenta ca?o comunitate numeric minoritara,?dar cu drepturi depline, a”pot fi asigurate doar prin institutia autonomiei”.
a”Autonomia este, de asemenea, si in interesul majoritatii romanesti, deoarece o comunitate?care se simte in siguranta contribuie?semnificativ?la progresul intregii tari (a??) Obiectivele noastre nu incalca drepturile romanilor, dar stim, de asemenea, ca eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majoritatii – propunem un parteneriat in acest sens si ne dorim sa fim respectati”, mai scrie in document.
Reprezentantii?Uniunii Democrate Maghiare din Romania, ai Partidului Civic Maghiar si ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania?au stabilit cateva a”principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie”.
Astfel, la primul punct din Rezolutie se arata ca a”maghiarii din Transilvania traiesc?in situatii interetnice diferite, au posibilitati, proiecte si viziuni diferite?si, din aceste motive, au nevoie?de forme de autonomie?diferite: autonomie regionala pentru maghiarii din Tinutul Secuiesc, autonomie administrativa pentru localitatile unde populatia maghiara este majoritara si autonomie culturala pentru toti maghiarii din Romania”.
a”Consideram ca??autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc?trebuie sa se concretizeze? ca?o regiune autonoma in limitele sale istorice. Organismul sau de decizie ar trebui sa aiba competente legislative si executive regionale in domeniul educatiei, culturii, informarii, economiei, dar si domeniul functionarii propriului aparat de administratie publica. In ceea ce priveste statutul limbii maghiare in regiune, acesta ar trebui sa fie egal cu cel al limbii romane. Credem ca administratia Tinutului Secuiesc poate fi eficienta?si va servi interesele?cetatenilor, daca are la baza structura fostelor Scaune Secuiesti, tinandu-se cont de schimbarile care au avut loc de atunci.?Institutiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale si a regulilor democratice”, se arata la al doilea punct din cele patru ale Rezolutiei comune.
La punctul trei, maghiarii arata ca doresc a”crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde traieste mai mult de o treime a comunitatii maghiare din Transilvania”.
Autonomia culturala este al patrulea principiu enuntat in document, conform caruia a”inseamna autoadministrare pentru toti maghiarii din Romania in domeniul educatiei, informarii?publice precum si in domeniile esentiale?de?pastrare?si perpetuare a?identitatii nationale si ?a culturii”.
Formatiunile maghiare semnatare isi exprima convingerea ca „un consens politic creat in interesul …
Rezolutia maghiarilor privind autonomia: Tinutul Secuiesc, regiune autonoma cu organism legislativ si executiv
