Criza financiara care a zguduit serios toate bursele lumii s-a amplificat in dimineata zilei de 15 septembrie 2008, cand cunoscuta casa de investitii Lehman Brothers Holdings a intrat in lichidare pentru a evita un faliment veritabil.
Dar, daca ne amintim bine, o alta banca de investitii americana, Bear Stearns, a suferit un colaps similar in februarie 2008. Alte cateva banci de investitii au disparut si ele in valurile crahului, Merryll Linch fiind achizitionata de Bank of America, iar Golman Sachs si Morgan Stanley fiind preluate de Federal Reserve. In mod evident, o adevarata boala mortala se raspandeste printre bancile de investitii si le ucide una cate una.
La patru zile dupa tragedia financiara a investitorilor de la Lehman Brothers, comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, afirma ca nu stie cat va dura criza financiara internationala, dar a precizat ca numai „lacomia” sta la baza prabusirii unui intreg sistem de creditare.
Stigmatizand „aviditatea” fondurilor de investitii, Almunia a precizat ca liderii acestora, manati de „lacomie si avant” au multiplicat instrumentele financiare prin care se atrageau banii populatiei. „Am participat acum mai multe luni la o reuniune cu bancheri de la bancile de investitii ale caror nume apar acum in ziare. L-am intrebat pe unul dintre ei cum s-a ajuns aici.
Raspunsul lui a fost un singur cuvant: lacomia”, a declarat comisarul european. „Nu putem intinde coarda la nesfarsit ca sa castigam bani, inchipuindu-ne ca nu vor exista consecinte. Este vorba despre o conceptie a dezvoltarii activitatilor financiare si de folosirea judicioasa a activelor. Criza care a aparut este mai degraba structurala, unele dintre mijloacele de creditare urmand sa fie desfiintate”, a precizat Almunia. Dupa cum evolueaza lucrurile, se pare ca liderii lumii financiare au decis desfiintarea unor anumite categorii de credite si, ca atare, toate bancile care le practica vor fi nevoite fie sa le inchida, fie sa dea piept cu un faliment implacabil, programat in scopul „insanatosirii pietei creditelor”.
Putini stiu ca toate bancile din lume sunt, de fapt, francize pornite de la numai patru banci fundamentale, toate avand sediul in City of London. Sigur, legatura cu „mila patrata” nu este neaparat directa, dar, indiferent de numarul intermediarilor care exista intre cele patru banci-mama din City si o banca oarecare din lume, o parte din profiturile acesteia din urma ajung intotdeauna dincolo de „portile Templului”. Ca atare, daca aici s-a decis ca fondurile de investitii sunt prea „lacome” si sistemul financiar mondial va fi mai sigur fara ele, soarta acestora din urma e pecetluita.
Si, intr-adevar, „The Times” ne confirma faptul ca una dintre bacile din City a fost implicata in grabirea sfarsitului celor de la Lehman. Chiar inainte de 11 septembrie, ziarele cu profil financiar vorbeau despre „problemele insurmontabile” ale grupului Lehman si preziceau ca grupul va fi achizitionat de Barclays PLC, a treia banca ca marime a Marii Britanii. Marcus Agius, directorul de la Barclays, este ginerele lui Edmund de Rothschild, unul dintre descendentii directi ai celebrului Nathan Mayer Rothschild, intemeietorul bancii care-i poarta numele, una dintre cele patru de care vorbeam mai sus.
In urma negocierilor cu bavarezii de la Lehman, cei de la Barclays au renuntat brusc la afacere si au anuntat public acest lucru printr-un articol aparut in cotidianul „New York Time”, care nota ca „intelegerea in vederea evitarii lichidarii bancii de investitii Lehman a cazut”.
Era ziua de 14 septembrie. Fiind duminica, Bursa de pe Wall Street era inchisa si devenise limpede ca luni dimineata, cuprinsi de panica starnita de mesajul Londrei, posesorii de actiuni s-ar fi grabit sa le vanda cat mai repede. Bunurile firmei valorau in acea zi 639 de miliarde de dolari, iar creditele ei ajunsesera la suma de 613 miliarde de dolari. Patronii au optat pentru Capitolul 11 din Legea Falimentului.
Acestea au fost, asadar, evenimentele care au tulburat sistemul financiar mondial. Dar ce efecte va avea aceasta criza in Romania?
Dupa ce Rezerva Federala a Statelor Unite a intervenit si a pus la bataie vreo 50 de miliarde de dolari pentru a cumpara acele bunuri greu vandabile care blocau dezmembrarea bancii Lehman, pietele financiare s-au calmat brusc. Multe publicatii de specialitate au salutat masura asumata de secretarul Hank Paulson si au declarat ca, in acest fel, criza a luat sfarsit.
Mult mai informati decat muritorii de rand, oficialii de la Bruxelles se plang, insa, in continuare de efectele pe care criza le va genera in anii care vor veni. Ei spun ca, daca se va pune in practica modelul de reforma al institutiilor de investitii, programul de reducere a saraciei cu 50% pana in 2015 este in pericol, deoarece se vor scumpi alimentele si se va incetini ritmul de crestere a economiilor.
Un studiu efectuat de specialistii Comisiei Europene a ajuns la concluzia ca statele membre trebuie sa faca eforturi mai mari pentru a sustine investitiile in infrastructura. Vor fi necesari mai multi bani pentru ajutorarea directa a populatiei, in scopul evitarii indatorarii excesive a acesteia. Prin urmare, in ciuda declaratiilor optimiste, europenii mai au inca de suferit si romanii nu vor face exceptie la acest capitol.
Ce-i drept, prin sistemul de creditare practicat in ultimii ani, o multime de romani si-au luat case, masini sau terenuri, indatorandu-se la banci pentru cateva decenii.
Chiar daca pentru multi? ziua de salariu s-a transformat intr-un cosmar, pentru ca e ziua cand isi achita ratele, aceste credite au ridicat nivelul de trai al multora dintre noi. Ei sunt, insa, primii care vor plati oalele sparte de recenta criza financiara.
Scumpirea creditelor in valuta va duce la o scadere treptata a leului care, dupa unii specialisti, ar putea creste valoarea monedei euro chiar pana la 5 lei. Din acest motiv, ratele pentru creditele in valuta vor fi din ce in ce mai mari si, daca pot, cei care au bani ar face bine sa-si plateasca datoriile. Mai bine mai repede decat mai tarziu!
Vor fi afectati si cei implicati in afaceri imobiliare. Reducerea creditelor riscante va impune o scadere a constructiilor de case. Ca atare, chiar daca nu imediat, numarul de imobile oferite spre vanzare va scadea, iar preturile vor creste din nou, in ciuda reducerilor de care se vorbeste in ultimele luni. Povestea la moda in aceste zile este ca, dimpotriva, preturile caselor scad.
Ilias Papageorgiadis, directorul executiv al companiei imobiliare More International Invest, apreciaza, de pilda, ca mai mult de jumatate din proprietatile imobiliare sunt scoase la vanzare la preturi mult prea mari.
Cu toate acestea, cei mai multi proprietari tin la pret pentru ca stiu sigur un fapt: cei care doresc sa cumpere o locuinta nu prea au de ales. Casele noi sunt de cateva ori mai scumpe si – aici toata lumea e de acord – nu exista nicio sansa ca pretul lor sa scada, avand in vedere costurile materialelor de constructii.
Ce pot face romanii? Cei care vor sa vanda case ori apartamente ar face mai bine sa le inchirieze, iar cei care vor sa cumpere o locuinta trebuie sa ii caute pe acei vanzatori siliti de imprejurari si sa cumpere cat mai repede, fara sa mai astepte ca scaderile preconizate sa aiba cu adevarat loc.
In plus, analistii autohtoni au punctat si cateva banci din Romania care ar putea fi trase in jos de legaturile lor internationale.
Contactele pe care le au cu falimentul bancii Lehman doua banci romanesti apreciate, BRD-Groupe Societe Generale si Raif?feisen Zentralbank, au amplificat temerile legate de siguranta sistemului nostru bancar. In primele zile dupa crahul de pe Wall Street, romanii au urmarit atent emisiunile de stiri si au facut calcule peste calcule privind soarta economiilor pe care le au pe la diverse banci.
Bunul-simt spune ca exista riscul ca unele banci de talie mica, mai ales cele orientate cu precadere pe retail, sa devina vulnerabile in fata unei lipse de lichiditati. Cu alte cuvinte, cei care au conturi prin banci se pot trezi ca vor sa le scoata si li se spune: „Veniti maine, ca azi nu avem destui bani”. Posesorii de carduri s-au confruntat deja cu aceasta penibila situatie a lipsei de lichiditati. Mergi la bancomat, vrei sa scoti bani si constati ca nu sunt. Ce-ti ramane de facut? Ai cardul in mana si te uiti uluit la el, ca la un hot.
O solutie ar fi sa-ti extragi salariul imediat ce il primesti, ca sa nu mai intampini un astfel de refuz. Dar, din pacate, aceasta optiune n-ar face decat sa inrautateasca lucrurile. Oficialii BNR sustin, totusi, ca situatia e sub control, iar masurile luate pana in prezent de banca centrala ar fi suficiente pentru a face fata oricaror probleme. Ei admit, insa, ca un efect indirect asupra clientilor bancilor din Romania va fi, totusi, scumpirea creditelor pe fondul lipsei de lichiditati la nivel global.
Aproximativ trei sferturi din institutiile de credit din Romania sunt sustinute de banci din Europa. In conditiile in care o parte din bancile europene au declarat pierderi din cauza crizei americane, s-au inmultit si temerile ca sistemul bancar romanesc nu va mai fi ocolit multa vreme de situatii-limita. Singura masura pe care o pot lua bancile pentru a-i tenta pe cei care au bani sa si-i pastreze in conturi ar fi cresterea dobanzilor.
Multi vor prefera sa-si tina banii la banca sau pe card daca vor fi recompensati cu un castig procentual. Pe de alta parte, nici pe plan international apele nu s-au linistit complet. „Ceea ce s-a intamplat cu Lehman Brothers este doar varful unui aisberg. Vor urma si alte falimente. Banci din Uniunea Europeana, expuse direct pe faliment, au nevoie de foarte mult cash, pe care vor incerca sa-l scoata si din piatra seaca”, apreciaza Gheorghe Piperea, expert in drept comercial.
Astfel, bancile romanesti de talie mica au intrat sau vor intra in foame de cash si nu se vor mai putea imprumuta nici de pe piata europeana sau americana, nici de pe piata interbancara de la noi.
„Cand nu ai lichiditati, ganditi-va ce se intampla daca clientii vor sa-si retraga masiv depozitele”, avertizeaza Piperea. Oficialii BNR considera, insa, ca rezervele minime obligatorii constituite de bancile comerciale, rezervele valutare ale BNR precum si politica de intarire a supravegherii bancare si de restrangere a creditarii sunt suficiente pentru a face fata oricaror probleme. Se pare ca sistemul bancar romanesc prezinta, prin lipsa de sofisticare, un avantaj in fata crizei financiare.
„Modelul romanesc este avantajat pentru ca nu este complicat, nu are produse de creditare sofisticate”, ne asigura Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR. Simplu sau nu, acest sistem face parte integranta din cel mondial b?an?car si, ca peste tot, daca vor fi pierderi, pana la urma tot populatia va fi cea care le va suporta, indiferent care va fi beneficiarul.
Patrick Gelin, presedintele BRD ? Soci?t? G?n?rale, e convins ca probleme vor avea numai bancile de investitii. „Cea mai mare expunere o au bancile de investitii, nu bancile comerciale, ca a noastra”, a precizat Gelin. „Bancile din Romania nu cred ca vor fi afectate”, a mai spus el.
In ciuda optimismului afisat, presedintele admite ca profiturile BRD-Soc. G?n, a doua banca de pe piata romaneasca dupa active, vor scadea in 2009. Gelin explica acest declin prin impunerea masurilor foarte severe ale BNR, prin care se inaspreste creditarea. „Estimam o reducere a profitului, generata de diminuarea consumului, de modificarea ratei de politica monetara si de masurile BNR de inasprire a creditarii”, a explicat, pentru Reuters, Patrick Gelin.
O constanta a crizei ramane, asadar, lichidarea bancilor de investitii. Aceasta masura inlocuieste ideea de risc asociat castigului, pe care se bazau marii speculatori financiari. Mai tineti minte ce a spus Sorin Ovidiu Vantu cand a cazut FNI-ul? Ca fondul de investitii prezenta acest risc prin definitie si, prin urmare, cei care „au jucat” stiau ca pot pierde.
De dragul unui castig mult mai mare decat ofereau bancile prin dobanzile practicate, cei care au cumparat actiuni FNI au stiut ca risca sa piarda totul. Ei bine, ceea ce se intampla acum pe plan mondial este desfiintarea acestui gen de afacere si transformarea bancilor de investitii in banci comerciale, ceea ce va aduce imediat plasarea lor sub strict control bancar si va face ca speculatiile gen FNI sa fie imposibile.
Prin anii ?70, bancherii practicau cu succes regula 3-6-3: plateau 3% dobanda celor care-si? depuneau economiile, cereau 6% celor care doreau un imprumut si la ora 3 dupa-amiaza erau deja pe terenul de golf. Multora li s-a parut ca acest sistem inlantuie libera initiativa si au luptat pentru „eliberarea” capitalismului.
Asa au aparut primele banci de investitii, conduse de oameni cu nervi tari, care erau dispusi sa faca investitii riscante. Controlate numai de o comisie speciala (Securities and Exchange Commission), aceste banci au adus uneori profituri uriase. Dar tot ele au generat si cele mai grave forme de faliment.
Dupa cum bate vantul, se pare ca noi reguli vor actiona pe pietele de capital si, dupa ce se vor impune pe plan mondial, capitalismul nu va mai fi niciodata cum a fost. Contabilitatea va fi mai transparenta, iar legile stricte si pedepsele asijderea vor face imposibile speculatiile cu banii cetatenilor. In calitatea lor de „parliti” in diverse situatii postdecembriste, romanii nu pot decat sa se bucure de schimbarile care au loc.
