Romanii au alocat anul trecut pentru bauturi alcoolice si tutun 6,5% din bugetul propriu, in timp ce pentru educatie au cheltuit numai o,8% din venituri. Mancarea, bautura si tigarile sunt in topul cheltuielilor pe care le fac romanii. In coada listei sunt cultura, sanatatea si educatia.
?igarile si berea sunt mai importante decat educatia si igiena. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, (INS), in 2007, 41% din bugetul familiei s-a dus pe mancare si bauturi nealcoolice, in timp ce o proportie de 6,5% a fost rezervata tigarilor si alcoolului.
Daca ar fi sa facem un calcul simplu, o familie cu un venit lunar de 2.500 de lei cheltuie cel putin 170 de lei pe luna pentru bauturi alcoolice si tigari si 1.000 de lei pe mancare si sucuri, in timp ce, pentru educatie de exemplu, aloca numai 20 de lei.
Cumparaturi, in functie de obisnuinte
Statisticile din ultimii trei ani arata o tendinta de crestere a sumelor alocate pentru satisfacerea acestor vicii (5,8% in 2005, respectiv 6% in 2006). In schimb, se inregistreaza o scadere a cheltuielilor pentru produsele de ingrijire corporala, adica pentru sapun, deodorante sau pasta de dinti. De exemplu, in 2006 am dat cu 1% mai putini bani pentru igiena personala decat in 2005.
Potrivit sociologului Marius Pieleanu, romanii isi fac cumparaturile in functie de obisnuinte, iar consumul de alcool este una dintre ele. ” Faptul ca se dau din ce in ce mai multi bani pe alcool si tutun nu este o revelatie statistica a ultimilor ani. Pur si simplu asta este starea noastra. Nu avem obisnuinta de a ne investi banii in altceva decat in asigurarea confortului, ca sa zic asa, individual. Alcoolul este unul dintre elementele confortului.
Povestea este mai lunga si tine de istorie culturala a romanilor, pentru ca noi avem o traditie indelungata a consumului de alcool”, ne-a spus sociologul. In opinia acestuia, cu cat castigam mai multi bani, cu atat consumam mai mult alcool. ” Nu ne poate schimba nimic, pentru ca acesta este modul nostru de a fi”, a adaugat prof. Pieleanu.
Referindu-se la faptul ca romanii prefera sa scoata mai degraba bani din buzunar pentru asigurarea „confortului individual” decat pentru igiena, sociologul a precizat ca acest gest este rezultatul unei carente de educatie in domeniul sanitar: ” Daca nu avem constiinta igienei corporale, atunci nu cumparam produse specifice, ci cumparam produse in functie de obisnuintele noastre”.
Bem si fumam mai mult ca in statistici
Specialistii sustin ca in realitate consumul de bauturi alcoolice si tigari este mult mai mare decat cel estimat. Potrivit sociologului Bruno Stefan, „oamenii se tem sa marturiseasca exact cat dau pe tigari sau bauturi alcoolice, pentru a nu fi judecati”. El crede ca „daca romanii se vor obisnui la fel ca americanii sa raspunda la cel putin un chestionar pe zi, vom cunoaste mult mai exact realitatea”.
Motivul pentru care consumul de alcool in randul romanilor este mare se leaga de faptul ca „ei nu consuma numai bauturile alcoolice pe care le cumpara de la hipermarket sau de la buticul din colt”, asa cum surprinde sociologul Alfred Bulai tabloul Romaniei de azi. Bulai adauga ca „marea majoritate a romanilor au propria lor provizie de bauturi alcoolice, facuta la tara, primita de la rude sau prieteni”.
Cat de dezvoltata e Romania
Cu un 41% din veniturile familiei cheltuite numai pe mancare si bauturi nonalcolice, la care se adauga 6,5 % pentru alcool si tigari, studiul releva gradul de dezvoltare al tarii noastre. „In societatile dezvoltate, cu o economie solida, ponderea cheltuielilor pentru mancare si bauturi nonalcoolice se ridica pe la 15-20%”, estimeaza Alfred Bulai. Salariile romanilor acopera, astfel, mai putin de jumatate din ceea ce-si permit locuitorii tarilor dezvoltate.
Totodata, sociologul explica ponderea consumului de alcool si tigari din veniturile romanilor prin faptul ca, in afara de mancare, ei mai au de platit o chirie sau o intretinere, precum si alte obligatii lunare. Sociologul mai crede ca „orice popor din lume, care traieste intr-o tara mai putin dezvoltata si se confrunta cu un grad mai mare de saracie, va aloca mai intai bani pentru a-si potoli viciile si abia apoi isi va satisface alte nevoi”, explica Alfred Bulai.
Samponul, lux la tara
La nivel national, procentele alocate igienei personale din venituri se explica prin aceea ca aproximativ 40% din populatie provine din mediul rural. „Sampon la tara? Sa fim seriosi, este un lux”, a comentat sociologul Bulai pentru Adevarul.
Cat despre ponderea mai mare pe care o ocupa recreatia si cultura, in bugetele romanilor, sociologii cred ca aceasta se datoreaza preturilor ridicate pe care le au cartile, biletele la film sau la spectacolele de teatru ? cele mai frecvente forme ale distractiei, dupa sociolog. „Tranzitia de la preturile insignifiante pe care le aveau cartile inainte de `90 la cele cu care ne-am obisnuit astazi s-a produs destul de brusc la noi”, observa Bulai.
Numai batranii „se cauta” de sanatate
Romanii cheltuie mai putin pentru a se ingriji de sanatate si mai mult pentru a-si „ineca amarul” in alcool si tigari, tocmai pentru ca „sanatatea are varsta, in timp ce alcoolul nu”, explica sociologul Alfred Bulai. El isi sustine afirmatia prin tendinta romanilor de a se da drept farmacisti de ocazie, atunci cand ii doare ceva, vizitele rare la medic si apetenta tuturor categoriilor de varsta pentru consumul de bautura.
„La noi, numai batranii se ingrijesc de sanatatea lor, merg la medic, urmeaza tratamentele”, completeaza sociologul, in timp ce la chioscurile care comercializeaza bauturi alcoolice si tigari ajung de la tineri la varstnici, barbati sau femei, instariti sau saraci.
Tot mai putina igiena si cultura
Previziunile sociologilor arata o Romanie din ce in ce mai putin dispusa sa cheltuie pe produsele de igiena sau produsele culturale.
Potrivit sociologului Alfred Bulai, cel mai probabil, in urmatorii cativa ani, pretul tigarilor va sari de patru-cinci euro. Urmarea va fi ca majoritatea romanilor fie se va lasa de fumat, fie va renunta la celelalte nevoi precum cheltuielile pentru educatie, recreere sau igiena.
