Romanul acuzat de violarea si uciderea, la Roma, a sotiei unui ofiter din marina militara fusese internat intr-o scoala de munca si reeducare, pentru comiterea unei infractiuni, apoi condamnat, in 2006, la trei ani de inchisoare pentru furt calificat, insa pedeapsa a fost gratiata in acelasi an.
Potrivit unor surse politienesti, Nicolae Romulus Mailat, acum in varsta de 25 de ani, din localitatea Vurpar, judetul Sibiu, a fost internat, in 1997, cand avea 14 ani, intr-o Şcoala speciala de munca si reeducare.
In martie 2006, el a fost condamnat, de o instanta sibiana la trei ani de inchisoare pentru furt calificat, in acelasi an fiind gratiat in conditiile Legii 543/2002. Imediat dupa gratiere, Mailat a plecat in Italia. Autoritatile italiene au stabilit ca acesta locuia intr-o tabara improvizata si nu avea niciun loc de munca stabil.
Mailat a fost arestat miercuri seara, de politia italiana, in apropierea unei tabere de romi din Tor di Quinto (Roma), fiind banuit ca ar fi violat-o si omorat-o pe sotia unui amiral italian, pe care a acostat-o marti seara, dupa aceasta coborase dintr-un autobuz. In urma violentelor fizice si sexuale la care a supus-o pe femeie, Mailat ar fi aruncat trupul aproape neinsufletit al acesteia intr-un sant din apropiere de Tor di Quinto, unde femeia a fost descoperita si transportata la spital in coma profunda. Victima a decedat la spital, la cateva ore dupa internare.
Romanul a fost arestat in urma declaratiilor unor martori oculari, printre care si o compatrioata de-a sa din tabara de romi din Tor di Quinto, care a chemat politia, dupa ce l-a vazut pe Mailat ducand in spate corpul femeii. In momentul arestarii, el avea pe fata diverse zgarieturi si rani, provocate probabil de victima, in timp ce incerca sa se salveze. De asemenea, in locuinta lui a fost descoperita geanta femeii.
In prezent, Mailat este retinut in penitenciarul Regina Coeli, din Roma, iar magistratul care il ancheteaza pentru omucidere voluntara a dispus autopsierea cadavrului victimei, care va fi efectuata joi, la institutul de medicina legala al Universitatii La Sapienza, din capitala italiana.
Potrivit unor surse politienesti, in timpul audierii, el ar fi recunoscut ca este autorul agresiunii.
Imediat dupa aflarea primelor informatii despre acest incident, premierul italian Romano Prodi a avut o convorbire telefonica cu omologul sau roman, Calin Popescu Tariceanu, in care si-a exprimat „durerea si consternarea personala si a intregului guvern italian pentru (aceasta) tragedie, una dintre numeroasele episoade teribile de cronica neagra”.
Cei doi prim-ministri au stabilit adoptarea in cel mai scurt timp a unui plan de actiune energica pentru combaterea fenomenelor infractionale care au ca autori cetateni romani, plan ce va fi urmarit de cei doi premieri si evaluat periodic sub aspectul eficacitatii.
Pentru punerea in aplicare a unor masuri „ferme si adecvate”, premierul Tariceanu a decis trimiterea de urgenta la Roma a unei echipe de experti care sa sprijine eforturile institutiilor italiene. In acest sens, primul-ministru a transmis imediat instructiuni ministrului Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, cateva ore mai tarziu la Roma fiind trimisi trei politisti romani.
Ministerul Internelor si Reformei Administrative a comunicat ca unul dintre cei trei ofiteri plecati la Roma joi dimineata este specialist in anchetarea omorurilor, iar ceilalti doi in cercetarea infractiunilor comise cu violenta.
In prezent, in Italia sunt cinci ofiteri romani care au fost integrati in task-force-uri create la nivelul chesturilor din Roma, Milano, Bologna si Padova, in vederea prevenirii si combaterii infractionalitatii comise de romani in Peninsula.
In urmatoarele zile, alti politisti romani vor pleca spre Italia in acelasi scop, la nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane derulandu-se, in acest moment, un proces de selectie a celor care isi vor desfasura activitatea alaturi de partenerii italieni.
Ministrul Cristian David a avut, saptamana trecuta, o intalnire cu omologul sau italian, Giuliano Amato, prilej cu care s-au stabilit modalitatile de lucru in comun si aportul adus de fiecare din parteneri in lupta impotriva infractionalitatii comise de romani pe teritoriul Italiei. In urma discutiei, ministrul a decis ca, in perioada imediat urmatoare, numarul politistilor prezenti in Italia sa fie suplimentat cu alti cinci.
Colaborarea romano-italiana pe aceasta linie a inceput in anul 2006 prin semnarea Planului de actiune bilateral intitulat ITARO. Acesta a constat in actiuni desfasurate in mai multe etape si constituirea unui grup de lucru comun format din politisti romani si italieni. Din momentul semnarii protocolului si pana acum, peste 20 de politisti romani au lucrat in Italia, alaturi de colegii italieni, proiectul aflandu-se deja in cea de-a parta etapa ? ITARO 4.
