Hillary Clinton a devenit marti noaptea prima femeie din istoria Statelor Unite care a obtinut nominalizarea unuia dintre marile partide americane – Partidul Democrat – pentru candidatura la presedintie in cadrul unei Conventii care nu a fost lipsita nici de emotii, nici de controverse.
Spre deosebire de Conventia Republicana, unde lideri ai partidului au refuzat sa numere voturile delegatilor stat cu stat si au recurs la un soi de vot prin decibeli – literalmente, tabara care a strigat mai tare a fost declarata castigatoare -, sefii democrati au acceptat numaratoarea stat cu stat.
Situatia a fost destul de tensionata dupa ce in prima zi sustinatorii senatorului Bernie Sanders protestasera cu putere impotriva a ceea ce ei au re?clamat a fi favorizarea fatisa de catre leadership-ul democrat a lui Hillary. Abia spre seara, cand delegatii din Dakota de Sud ?si-au anuntat cele 15 voturi pentru Hillary si in felul acesta a fost depasit pragul de 2.382 de delegati necesari nominalizarii, tabara Clinton a izbucnit in urale. In final, scorul a fost de 2.842 la 1.865, dar lucrurile ar fi putut sta cu totul altfel. Nucleul socialist dur al taberei Sanders a luat cu asalt strazile din Philadelphia, unde se desfasoara Conventia, protestele depasindu-le in amploare pe cele de la Cleveland, unde a avut loc Conventia Republicana, semn ca atat la democrati, cat si la repu?blicani unitatea mult clamata nu exista.
„Romanul” care nu stie romaneste
Tensiunile din Partidul Democrat au fost alimentate de catre scurgerea a 20.000 de e-mail-uri apartinand unui numar de sapte oficiali ai Comitetului National Democrat (DNC), intinse pe o perioada de sapte luni, in care se discutau modalitati de a sprijini candidatura lui Clinton si a bloca ascensiunea lui Sanders. Cum DNC este un organism central care ar trebui, in principiu, sa fie neutru in raport cu candidatii si sa le asigure tuturor conditii organizatorice egale de campanie, sustinatorii lui Sanders au denuntat fraudarea campaniei si lipsa de echidistanta a leadership-ului partidului. E-mailurile au fost publicate de WikiLeaks, iar Julian Assange nu a facut nici un secret din faptul ca doreste in acest fel sa submineze nominalizarea lui Hillary si sa o impiedice sa devina presedintele SUA. Scandalul a fost suficient de serios incat sa o forteze pe presedinta DNC, Debbie Wasserman Schultz, sa demisioneze din functie.
Dar, in afara de WikiLeaks, e-mail-urile au mai fost trimise la cateva publicatii din Occident de catre un pretins hacker care s-a recomandat drept Guccifer 2.0 in onoarea primului Guccifer, hackerul roman Marcel-Lehel Lazar, care executa in prezent o pedeapsa de sapte ani la inchisoarea din Arad. Guccifer 2.0 a pretins ca este, de asemenea hacker roman si i-a incurajat pe jurnalisti sa il contacteze de pe o adresa AOL in care isi lasase la vedere si IP-ul, lucru pe care specialistii l-au calificat drept „o prostie de amator, fie o dezinformare crasa”. Jurnalistii de …
