La 30% din sortimentele analizate nu se regaseste carnea de vita care este prevazuta in reteta traditionala. La numai 25% din produsele analizate se mentioneaza tipul de fum folosit la afumarea acestora si anume fum natural obtinut din lemn de fag.
Salamul de vara, asa cum ne spune si denumirea, a fost gandit pentru consum in sezonul cald: suficient de rezistent la temperatura mai ridicata a verii, suficient de uscat pentru a ramane ferm si elastic, cu structura placuta, fara grasime migrata din membrana. Consumat la temperatura ambianta ori usor prajit (cum este potrivit sa procedam daca nu am avut posibilitate de pastrare la rece), este pretabil pentru? nenumarate variante de alcatuire a unei gustari, de la consumul simplu, cu paine, la variante sofisticate, alaturi de felurite legume, pastete etc.
Intre preparatele din carne, face parte din categoria celor cu structura tipica, fierte si dublu afumate. Se prepara din carne (pulpa) de porc si de vita, in proportii egale, la care se adauga circa 20% masa de slanina proaspata si condimente (sare, piper, boia, usturoi, chimen, dar si putina silitra ori salpetru (circa unu la mie), care sunt saruri ale azotului adaugate, dupa traditia germana, cu scop de conservare si de pastrare a culorii rosii specifice). Prepararea traditionala presupunea framantarea la rece a carnii tocate si a slaninei, in etape alternate cu timpi „de odihnirea” care durau cateva zile, apoi tragerea in membrane de porc sau de vita, afumare, fierbere, si iar afumare si uscare moderata.
„Un salam de vara preparat corect are proprietati gustative imbietoare (carne fiarta, condimentata si afumata), o valoare energetica ridicata (intre 1.250… 1.600 kJ, respectiv circa 300-385 kcal per 100 g produs) si constituie o sursa majora de proteina valoroasa (minim 15% din masa salamului). Cu aceste valori, salamul de vara constituie o sursa excelenta pentru cei ce desfasoara mult efort fizic, dar ramane la fel de folositor si pentru cei care desfasoara activitati mai lejere, caz in care asocierea in consum cu legume si alte componente ale hranei, dar si consumul cumpatat, se impun rigurosa”, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru.
„Consumatorul roman ar trebui mai intai de toate sa invete sa citeasca eticheta cu atentie. Foarte multe ingrediente nesanatoase sunt ascunse sub denumiri pe care consumatorul nu le intelege, dar mai presus de orice, trebuie sa stie ca declaratia nutritionala este obligatorie in Romania. Din pacate, in prezent, in tara noastra sunt controlate mai putin de 5% din produsele agroalimentare importate; gasim pe piata „salam traditional romanesc”, dar care este produs in Polonia. Si-atunci trebuie sa fim vigilenti, iar in momentul in care nu intelegem o eticheta pe care gasim denumiri ciudate, putem intra pe site-urile de specialitate si acolo putem gasi denumirile care ne pot ajuta sa intelegem ce este in acel produs. Un alt element important ce ne poate ajuta sa intelegem cat de sanatos sau nesanatos este produsul respectiv, este termenul de valabilitate al acestuia. Cu cat termenul este mai lung, cu atat produsul este mai chimic, mai tratat, altfel nu ar rezista indelung pe rafturile magazinelora”, a declarat profesor Gabriella Pascaru Bisi, blogger Gourmet Arta Gustului.
„Grasimile din salamuri sunt grasimi saturate. Grasimile saturate sunt in cea mai mare parte de origine animala, dar sunt si cateva exceptii, cum ar fi acidul palmitic, margaric si stearic care sunt de natura vegetala. Pe langa acestea mai exista grasimi saturate sintetice (trans) obtinute prin hidrogenare.
Din punct de vedere nutritional o dieta echilibrata trebuie sa contina sub 10% grasimi saturate din totalul zilnic de calorii. De exemplu, daca necesarul caloric al unei femei este de 1.800 kcal, aceasta va putea asimila 180 kcal din grasimi saturate. Grasimile saturate in exces cresc colesterolul, fractiunea LDL, crescand riscul declansarii bolilor de inima si a accidentelor vasculare cerebrale. Se pare ca excesul de grasimi saturate are efect negativ asupra creierului prin pacalirea receptorilor de satietate, avand ca si consecinta dereglarea consumurilor alimentare (persoana mananca mai mult). Un consum mare de grasimi saturate poate duce la obezitate si poate creste riscul de cancer de colon, rect, san si intestin subtirea”, a aratat Marie Vranceanu, nutritionist specializat in nutrigenomica.
„Grasimile animale, solide ca si consistenta se mai numesc si grasimi saturate. Pe langa acestea, mai exista si grasimile lichide, nesaturate, provenite din sursa vegetala. Mezelurile sunt bogate in grasimi saturate, iar consumul in exces al acestora reprezinta primul pas catre bolile cronice serioase. De la ficatul gras la diabet, hipertensiune arteriala si chiar cancer. Studiile moderne pentru longevitate au demonstrat ca persoanele care consuma excesiv grasimi saturate au o speranta de viata redusa.a” – dr. Florin Ioan Balanica, specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica.
„Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media au o presiune sanguina mai mare si au un risc crescut de hipertensiune arteriala. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa provocata de sare: insuficienta cardiaca, hipertrofia ventriculara stanga, afectiuni ale rinichilor si litiaza renala, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoza etc.a” – doctor Silviu Banateanu – medic specialist medicina de familie, Spital Sanador.
„In anul 2017, Romania inregistreaza aproximativ doua milioane de pacienti suferinzi de diabet zaharat, la aceasta cifra ametitoare adaugandu-se inca trei milioane de romani care sufera de prediabet, conform rezultatelor Studiului National privind Prevalenta Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezitatii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei si Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR). De altfel, cei mai multi diabetici se afla in sudul tarii, regiune urmata de Bucuresti-Ilfov. Consider ca atentia noastra ar trebui sa se canalizeze mai mult in directia promovarii consumului acelor alimente care inglobeaza micronutrienti de calitate, neincurajand consumul alimentelor procesate care sunt bogate in calorii, dar sarace in vitamine, minerale, enzime, antioxidanti, probiotice sau grasimi sanatoase.
In privinta grasimilor saturate pe care un copil ar trebui sa le consume, sustin ideea ca acestea sa provina cu precadere din directia carnii sanatoase proaspete, cat si din cea a oualor ecologice si a lactatelor fermentatea” – dr. Ingrid Ada Balan., medic specialist pediatru
„Cel mai important este ca romanii sa inteleaga ca un aliment procesat este lipsit de viata, alterand pe termen mediu si lung starea sanatatii acestora. Nu este deloc intamplator ca Romania ocupa pozitiile fruntase in Europa in privinta numarului de bolnavi suferinzi de afectiuni cronice, considerand ca alimentatia sanatoasa constituie singura cheie care poate desface lacatul complex al epidemiei de boli cronice cu care ne confruntam. In privinta adultilor, Departamentul de Agricultura din Statele Unite sugereaza ideea ca aprox. 45%-65% din totalul caloriilor consumate sa provina zilnic din zona glucidelor sau a carbohidratilor, proteinele ajungand? la 10%- 35%, in timp ce grasimile sau lipidele ar trebui sa reprezinte intre …
