Statutul uneia dintre cele doua duzini de minoritati etnice din Serbia, ce populeaza raioanele de est de-a lungul frontierei cu Romania, s-a aflat recent in centrul atentiei, si, mai mult, de cand Romania a actionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comenteaza B92.
„Nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani”, a afirmat presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marti seara in editia online a postului sarb B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marti, spunand ca Romania „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe aceasta problema din doua motive: pentru ca vlahii nu sunt lipsiti de drepturi cetatenesti in Serbia si pentru ca tara recunoaste atat vlahii, cat si romanii minoritati etnice.El a remarcat ca recensamantul din 2002 a aratat ca existau in jur de 31.000 de etnici romani in Serbia si aproximativ 40.000 de vlahi. Romanii traiesc mai ales in Banat, nord-estul Serbiei, in timp ce vlahii locuiesc in comunele din est.”Indiferent de orice asemanare, acestea sunt doua minoritati nationale autohtone. Romanii considera Romania patria lor. Vlahii considera Serbia patria lor. Noi nu avem obiectii, nicio baza sa apelam la Romania, nici Romania nu are nicio baza sa faca vreo cerere in numele nostru”, a subliniat Dragojevic.Potrivit lui Dragojevic, „un grup de nemultumiti din cadrul comunitatii vlahe considera ca limba lor este romana” si ei au fost cei care „au creat problema apeland la autoritatile …
