Clujul a ajuns, alaturi de Bucuresti, in epicentrul scandalului dezinfectantilor diluati produsi de Hexi Pharma. Si asta nu doar pentru ca insasi unitatea sanitara condusa de fostul ministru al Sanatatii, Patriciu Achimas-Cadariu, Institutul Oncologic, a cumparat astfel de dezinfectanti de la firma bucuresteana, ci si din alte motive.
Primul articol referi??tor la infectiile no??socomiale din spi??tale, care sunt rezul?tatul biocidelor fraudate, a aparut in 2013 intr-un ziar local din Cluj. Ca urmare a acestei dezvaluiri, deputatul PSD Aurelia Cristea, care avea sa devina apoi ministru pentru Dialog Social, a formulat o interpelare parlamentara. Insa nimeni nu a luat-o in seama.
?De asemenea, nici informarile trimise de SRI Consiliului Judetean si Prefecturii Cluj nu au fost analizate. Cel putin pana in aceasta primavara, dupa izbucnirea scandalului Hexi Pharma, rodul investigatiilor jurnalistilor de la Gazeta Sporturilor. De ce? Motivul este incredibil: informarile secrete trimise de SRI ajungeau in mainile unor oameni, care, la randul lor, erau interceptati de acelasi serviciu de informatii pentru ca erau implicati in dosare de coruptie.
Potrivit membrilor comisiei parlamentare de control a activitatii Serviciului Roman de Informatii (SRI), ofiterii acestei structuri informative ar fi trimis, in perioada 2011 – 2016, 388 de informari autoritatilor locale si 115 informari autoritatilor centrale care semnalau problemele din spitale. Mai mult, SRI a transmis patru informari referitoare la calitatea necorespunzatoare a dezinfectantilor Hexi Pharma utilizati in spitale. Una a ajuns la Ministerul Sanatatii, iar restul la doua consilii judetene si o prefectura. Este vorba de Consiliile Judetene Cluj si Valcea si de Prefectura Cluj. Insa oficialii citati nu au spus cand au trimis aceste informari si nici exact cui.
La prima vedere, pare greu de aflat cine a fost destinatarul acestor informatii. La Cluj, in perioada 2011-2016 au fost cinci presedinti ai Consiliului Judetean: Alin Tise (PDL/PNL), Horea Uioreanu (PNL), Istvan Vakar (UDMR), Mihai Seplecan (PNL) si actualul presedinte, Marius Minzat (PNL), care se afla in functie de doar cateva saptamani. La Prefectura, in aceeasi perioada, au fost doi prefecti: Florin Stamatian, provenit din PDL/PNL, si actualul prefect, Ioan Vuscan, provenit din PSD. De asemenea, au existat mai multi subprefecti, printre care Zoltan Gyorke, Mihnea Iuoras si Dan Codrean.
Pentru ca informarile trimise de SRI au un caracter secret, nici unul dintre cei mentionati nu poate sa dezvaluie oficial, fara sa incalce legea, date legate de aceste documente. Insa exista o serie de informatii care permit datarea aproximativa a informarilor. Acest element este extrem de important, deoarece arata o vulnerabilitate a sistemului.
Fostul prefect de Cluj Florin Stamatian, medic si profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganua” din Cluj, dar si sef al Clinicii de Ginecologie I din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta, a fost in functia guvernamentala in doi din cei sase ani mentionati anterior: 2011 si 2012. Acesta a declarat pentru „Romania liberaa” ca nu a primit nici o informare de la SRI referitoare la pericolul reprezentat de dezinfectantii diluati. „Sunt medic de profesie si mi-as fi amintit de o asemenea informarea”, a sustinut profesorul Florin Stamatian.
Momentul de cumpana
Primul semnal referitor la problema infectiilor nosocomiale a aparut in 2013. Ziarul local Faclia a scris un articol in care arata ca in spitalele clujene ar fi un numar mare de infectii intraspitalicesti si atragea atentia asupra procedurilor de achizitii. Jurnalistii clujeni scriau negru pe alb ca sunt probleme cu dezinfectantii cumparati de la Hexi Pharma.
„Majoritatea unitatilor spitalicesti clujene achizitioneaza biocide care nu indeplinesc intru totul standardele nationale si europene in domeniu. (a??) Sursele medicale sustin ca biocidele sunt asigurate in unitatile medicale clujene prin atribuirea de contracte de achizitie firmelor care ofera substantele la pretul cel mai mic, pret care, in multe situatii, spun specialistii, este mult mai mare in comparatie cu alte produse similare, dar de calitate superioara. Acest lucru e posibil deoarece prioritatea responsabililor din spitale nu este de a achizitiona substantele cele mai eficiente, ci de a satisface anumite interese personale si de grup create in jurul acestei activitati comerciale, in care sunt implicate firme si personal medical. Spitalul Clinic Judetan de Urgenta Cluj isi asigura aceste substante prin intermediul mai multor furnizori. De la SC Medical Technologies & Research SRL cumpara produsul Cidezyme (detergent enzimatic), de la SC Biosan SRL Cluj-Napoca isi asigura produsul dezinfectant Cidex OPA, iar de la SC Hexi Pharma CO SRL produsul Clorhexin (antiseptic pentru dezinfectia tegumentelor). (a??)
Institutul de Oncologie „Prof. Dr. I. Chiricutaa” achizitioneaza de la SC Biosan SRL Cluj-Napoca produsul dezinfectant Cidex OPA, de la SC H&C Technologies SRL cumpara produsul Nocolyse. Acesta din urma nu are testari corespunzatoare pentru aer si a fost retras de pe piata din Franta. Totodata, institutul isi asigura produsul Mikrozid de la SC Intercoop SRL.
Specialistii clujeni in epidemiologie arata ca majoritatea biocidelor care sunt folosite de spitalele clujene nu indeplinesc intru totul standardele nationale si europene in domeniua”, scria inca de acum trei ani ziarul local din Cluj.
Ca urmare a publicarii acestei investigatii, deputatul PSD Aurelia Cristea a formulat o interpelare adresata ministrului Sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu. „M-am consultat cu oameni care lucreaza in sistemul sanitar care mi-au confirmat ca cele publicate in presa erau adevarate. De aceea, am recurs la instrumentul pe care il avem noi, ca parlamentari: interpelarea. La acel moment, nimeni nu si-a dat seama ca problemele sunt de o asemenea amploarea”, a declarat pentru „Romania liberaa” Aurelia Cristea. Raspunsul lui Eugen Nicolaescu a fost halucinant: a afirmat ca nu au fost constatate neconformitati referitoare la legalitatea plasarii pe piata a produselor biocide si a utilizarii acestora. In raspuns, ministrul mai arata ca pentru neregulile cu privire la curatenia din spitale au fost date cinci amenzi in valoare de 700 de lei!
In acel context, autoritatile au pus batista pe tambal. Fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu (PNL), a declarat pentru RFI ca nu isi aminteste daca a primit sau nu vreo sesizare de la SRI. Insa, pentru ca, si daca ar fi primit-o, daca nu se referea strict la spitalele din subordinea Consiliului, nu a facut nimic mai departe. La randul lor, cei doi vicepresedinti ai Consiliului Judetean Cluj din acea perioada, Istvan Vakar (UDMR) si Ioan Oleleu (PSD) au declarat ca nu aveau acces la aceste informatii considerate confidentiale.?
Ping-pong cu sesizari
Prefectul in functie din 2012, Gheorghe Vuscan, a afirmat ca a primit sesizarile SRI, dar ca nu a mers mai departe catre Parchet, ci a transmis informatiile Directiei de Sanatate Publica a judetului Cluj. La randul sau, directorul executiv al Directiei de Sanatate Publica Cluj, Mihai Moisescu, a declarat telefonic ca „nu am primit de la Prefectura nici un document care sa faca referire la SRI. Am primit un document prin care ni se cerea sa intensificam supravegherea si monitorizarea infectiilor din spitale, in primavara acestui an”. Adica, probabil, dupa declansarea scandalului Hexi Pharma.
Mihai Moisescu a adaugat, insa, ca „exista o comunicare permanenta cu Prefectura pe acest tip de subiecte. Am mers la fata locului si noaptea, daca a fost cazul. De exemplu, in cazul carnii de cal”. In aceste imprejurari, Uniunea Judecatorilor din Romania, condusa de magistratul clujean Dana Garbovan, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sa cerceteze daca sesizarile SRI au ajuns in vreun fel si la procurori si daca acestia au intreprins cercetari mai departe.
Cat de secrete sunt?informarile secrete
Este clar ca presedintele Consiliului …




