Dezbaterile aprinse in jurul celui mai a”penal” bacalaureat din ultimii 20 ani arata ca tendinta generala ar fi mai degraba de revenire la un examen mult mai prietenos. Un motiv plauzibil este si acela ca, din cauza scaderii numarului absolventilor, facultatile au inceput sa piarda sume uriase.
?Analiza examenului de bacalaureat nu trebuie sa porneasca doar de la numarul elevilor care au fost chemati zilele trecute la parchet. Cifrele esentiale sunt urmatoarele: rata de promovabilitate la bac a fost in 2009 de 79,95%; in 2010 – 67,4%, in 2011 – 44,47%; in 2012 – 43%.?
Universitati mediocre
Aceasta tendinta de scadere a fost determinata de introducerea camerelor de luat vederi care a mai temperat vechile practici de copiere si i-a obligat pe profesori sa fie mai rigurosi. Masura a urmarit sa a”insanatoseasca” sistemul educational universitar ros de nepotisme si unde asistam la o a”nivelare a non-valorilor” datorita numarului mare de locuri eligibile la universitati. Oricum nu prea conteaza ce facultate ai terminat din moment ce nici una din Romania nu se afla in primele 500 din „QS World University Rankings” 2012/2013, clasamentul international al celor mai bune universitati la nivel global.
Noua tendinta de promovabilitate mai scazuta la bac ingrijoreaza facultatile private, incluse de Ministerul Educatiei in cea mai slaba categorie (a treia) a unitatilor de invatamant superior. Dar ingrijoreaza, deopotriva, universitatile de stat care ofera un numar mult prea mare de locuri cu taxa (acum cativa ani, de exemplu, o universitatea respectabila informa reporterii Rl ca locurile cu plata sunt disponibile pana la nota 5). Asta in conditiile in care numarul absolventilor a crescut de la 7 %, in 2002, la 14% in 2011, potrivit ultimului recensamant al INS.
Sute de milioane de euro pierdute
Cifrele ultimilor ani arata – potrivit Anuarului Statisc al Romaniei publicat de INS -? ca facultatile sunt in piedere de studenti din cauza promovabilitatii scazute la bac: numarul studentilor (la stat si la privat) a fost de 891.000 in 2008-2009, apoi 775.000 in 2009-2010. In anul 2010-2011, a scazut la 673.000 studenti, iar un an mai tarziu la 600.000.? Estimarea pentru 2012 – 2013 a fost de 550.000.?
Taxa de scolarizare la Spiru Haret spre exemplu este intre 2.000 si 2.500 de lei, iar la Dimitrie Cantemir de 2.400 lei (560 euro). La aceasta suma se adauga tot felul de taxe greu de evitat cum ar fi: pentru examenul de marire a notei – 20 euro, pentru restante 20 euro etc. ?Astfel, un student la Dimitrie Cantemir (care da si doua examene vara) va plati anual o taxa de 600 euro.?
Un calcul simplu arata ca fata de 2008, in 2013 sunt cu 340.000 de studenti mai putini (in marea lor majoritate la institutiile de invatamant superior private).
Astfel se poate calcula pierderea financiara totala si anuala a universitatilor (luand ca reper anul 2008) care este de aproximativ 200 milioane de euro.
Lupta pentru revenirea la procentele urise de absolventi se duce pe toate fronturile. Si incercari au fost inclusiv de la nivelul Ministerului Educatiei. Astfel, prima propunere pentru acest minister a fost, in mai 2012, Corina Dumitrescu, rectorul Universitatii Crestine a”Dimitrie Cantemir”. Numirea nu a fost una a”intamplatoare”. Prin ea se dorea a”resuscitarea” sistemului privat de invatamant aflat in declin, dupa cum o arata cifrele de mai sus, dar si salvarea unor sinecuri.? La Universitatea a”Dimitrie Cantemir”, de exemplu, predau in urma cu un an: Titus Corlatean, parlamentarii Alina Gorghiu, Petru Filip, Catalin Croitoru, Vasile Bleotu, William Branza, politicienii …
