de Adrian Tone – Mediafax Publicat la: 30.07.2014 11:41 Ultima actualizare: 30.07.2014 11:42
Fortele ucrainene au anuntat miercuri ca au preluat controlul de la separatisti asupra orasului Avdiivka, situat la aproximativ zece kilometri nord de Donetk, si ca au fost atacate din nou din Rusia, relateaza AFP.
„Vine un moment in viata fiecarui sportiv, dureros, dar inevitabil: retragerea de la Echipa Nationala. Momentul nu este usor si intotdeauna cand vine vorba de culorile Romaniei, decizia este si mai dificila. De la varsta de 10 ani, prin „91, cand am fugit de la scoala sa vad un meci de Cupa Davis intre Romania si Irlanda, s-a nascut in mine dorinta de a purta cu mandrie tricoul Nationalei. Am debutat la 20 de ani, in 2001 si tin minte ca ieri acea zi: am fost convocat ca rezerva in meciul contra Cehiei, jucat la Prostejov si am intrat pe teren, la dublu, alaturi de Trifu, ca urmarea a unei accidentari suferite de Voinea. De atunci am jucat 37 meciuri sub tricolor in 21 de partide inter-natiuni si la fiecare meci sub culorile Romaniei, am avut emotii, mari emotii! Aceste trairi nu se compara cu sferturile de finala de la Roland Garros si nici cu trofeul castigat in Elvetia, dupa ce am trecut in semifinala de Wawrinka, top 10 ATP la acel moment, sunt sentimente speciale pe care nu le poti avea decat la Nationala”, a scris Hanescu.
Jucatorul de tenis roman a rememorat cele mai importante momente din cariera sa la echipa nationala: „Ma gandesc la meciul impotriva Ecuadorului, impotriva fratilor Lapentti. Am castigat primul meci dupa 5 ore de joc, iar in ultima zi la 2-1 pentru noi, am pierdut in 5 seturi de la Nicolas Lapentti. A fost prima oara cand am plans dupa un meci pierdut, ma gandeam tot timpul la ce o sa gandeasca cei de acasa… dar cu sprijinul colegilor, am reusit calificarea. In 2005 am avut confruntarea cu Belarusul la Brasov. Jucam alaturi de Pavel si Trifu pentru un loc intre primele 8 echipe din lume. Momentul adevarului a venit in ultima zi a intalnirii cand la scorul de 2-2 jucam meciul decisiv cu Volcikov. A fost poate cel mai important moment din cariera mea. Era testul cel mare, si l-am trecut! L-am invins pe Volcikov si Romania era in sferurile grupei mondiale dupa o pauza de 22 de ani! Nu toate momentele la Cupa Davis au fost fericite, cand suferi o infrangere la Nationala, simti pe umeri nemultumirea a milioane de romani, nu este la fel ca la un turneu ATP cand nu prea ai timp sa meditezi la meciul deabia incheiat, pleci imediat catre urmatorul turneu si trebuie sa ramai concentrat. Un moment dificil pentru mine, care m-a tinut departe de terenul de tenis aproape un an, a fost in 2006, cand jucand pentru Romania impotriva SUA, am suferit o accidentare la spate. Totusi, am revenit in 2007, intr-un meci dramatic impotriva Japoniei, la Osaka, cand dupa un ultim set in care am jucat cu crampe musculare puternice, am reusit sa aduc punctul decisiv pentru Romania”.
Victor Hanescu si-a exprimat increderea ca poate ajuta mai mult tenisul romanesc din afara terenului, precizand ca va continua colaborarea cu Federatia Romana de Tenis. „Toate aceste experiente m-au format ca jucator profesionist, ca om. Am 33 de ani si ma simt implinit. Sunt un roman fericit, am o familie frumoasa si intregita de cateva luni de baietelul meu Luca. Vin cat de des pot in tara si credeti-ma nu rezist mai mult de o luna departe de familie, de Romania. In ultimii 11 ani m-am mentinut in Top 100 ATP si de 13 ani servesc sub culorile nationale. Simt ca pot da mai mult Nationalei din afara terenului, implicandu-ma direct in formarea generatiei de maine. Avem juniori talentati care trebuie promovati si incurajati, am si experienta si disponibilitatea s-o fac. Sper sa raman alaturi de Echipa Nationala si de Federatia Romana de Tenis si de aceea am lansat programul Dream Young Team pentru Romania, un program pentru relansarea tenisului masculin romanesc. Eu impreuna cu o echipa de profesionisti formata din preparator fizic, preparator mental, fizioterapeut si antrenor vom modela tinerele talente pregatindu-le pentru lupta …