In prima sa aparitie publica de la incheierea mandatului de presedinte, Traian Basescu a tinut sa il avertizeze pe presedintele Klaus Iohannis sa „nu se bage in Ucraina”, unde situatia este mult prea complicata si i-a sugerat acestuia sa se concentreze asupra Moldovei, unde Romania ar avea „cheile” pentru a influenta evolutiile.
Dincolo de opiniile fostului presedinte, intrebarea este daca sub Klaus Iohannis, Romania se pregateste si este pregatita sa joace un rol mai substantial in criza ucraineana?
Supus unui tir de intrebari despre Elena Udrea, Traian Basescu a avut o scurta izbucnire in care a marturisit ca venise pregatit sa vorbeasca despre Ucraina si Republica Moldova, semn ca este a dorit sa transmita un semnat public privind ceea ce, in mod evident, considera o schimbare importanta de politica externa a Romaniei sub mandatul actualului presedinte.
Basescu a apreciat ca Ucraina reprezinta cea mai grava amenintare de securitate la adresa Romaniei si a sustinut ca situatia de la granita de Est este mult prea complicata pentru Romania avand in vedere ca „tari cu o putere economica mult mai mare” nu sunt capabile sa influenteze lucrurile in mod semnificativ. Concluzia lui Basescu este ca „Ucraina este o ciorba in care nu ne putem baga”:
„Romania, decat sa se gandeasca la vizite la Kiev, la cum sa ne bagam in Ucraina, mai bine se baga la Chisinau. Aveam chei pe care le stiu cei care trebuie sa le stie, cu care puteam sa ne asezam la masa alaturi de cele trei partide politice proeuropene. N-au fost folosite si s-a ajuns aici”.
Referinta la „vizitele la Kiev” este legata de intrevederea avuta saptamana trecuta la Bruxelles de presedintele Iohannis cu omologul sau ucrainean, Petro Porosenko, in care acesta l-a invitat sa viziteze Kievul in scurt timp. iar Iohannis a acceptat. Ce il nemultumeste insa pe fostul presedinte?
Ce e drept, in timpul mandatului sau, Basescu s-a tinut departe de vizitele la Kiev chiar si atunci cand liderii unor tari precum Germania sau Polonia devenisera prezente obisnuite in Piata Independentei (Maidan) din Kiev in timpul protestelor impotriva regimului lui Viktor Ianukovici. Basescu pare sa fi preferat un regim politic stabil la Kiev si nu si-a ascuns nemultumirea pentru modul in care Germania, dar mai ales Polonia, si-au asumat rolul de lideri in criza ucraineana.
La scurta vreme de la fuga lui Ianukovici la Moscova, Basescu declara ca „sunt dezamagit de jocul de imagine facut de foarte multi lideri, ministri ai statelor UE. Discutii cu Ianukovici, mers in Maidan, pupat in Maidan. A dat impresia ca nu prea stim ce vrem. Europenii trebuie sa vina cu un plan concret de salvare economica a Ucrainei. In Moldova (…) ne-am atins obiectivele. Republica Moldova a primit votul in Parlament pentru liberalizarea vizelor. Polonia s-a ocupat de Ucraina, a fost principalul lor obiectiv in parteneriatul Estic. A fost prost gestionata relatia cu Ucraina, imi pare rau”.
„Impresia ca nu stim ce vrem” era data de un acord negociat de ministrii de Externe ai Poloniei, Frantei si Germaniei cu guvernul Ianukovici privind rezolvarea crizei si organizarea de alegeri anticipate care nu a fost in vigoare nici 24 de ore pentru ca fortele populare l-au fortat pe autocratul ucrainean sa fuga. Reprosul lui Basescu parea sa fie ca europenii nici nu l-au salvat pe Ianukovici, nici nu au negociat o tranzitie pasnica, rezultatul fiind destabilizarea Ucrainei cu sugstia implicarii Rusiei.
De altfel, Basescu a sugerat ca o implicare mai mare a Romaniei in Ucraina a creste pericolul extinderii conflictului catre granitele Romaniei. In acest context, el a declarat in interviul amintit ca principalul obiectiv al Romaniei in Ucraina trebuie sa fie cel de a preveni Rusia sa devina din nou sub o forma sau alta vecina Romaniei, perspectiva mult prea apropiata dupa anexarea Crimeii. Basescu pare sa creada ca, pentru Romania este mai util ca Ucraina sa ramana o zona tampon intre Rusia si granita de Est a NATO. De altfel, desi Traian Basescu a condamnat ferm in timpul mandatului agresiunea Rusiei asupra Ucrainei si ocuparea prin forta a teritoriilor acestei tari de asa-zisii separatisti, el nu a negat niciodata ca Rusia are interese legitime in Ucraina.
Fostul presedinte pare sa fi „mirosit” o schimbare calitativa in politica Romaniei fata de Ucraina, pe care o vede confirmata in vizita planuita a presedintelui Iohannis la Kiev. Aceasta invitatie nu a venit insa din senin. La inceputul anului, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a sunat din proprie initiativa pe omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin.
Potrivit comunicatului MAE, „Cei doi ministri au …
