Institutul Geologic al Romaniei (IGR) administreaza una dintre cele mai importante colectii din tara: Litoteca ?nationala, un depozit de prospectiuni geologice cu zeci de mii de tone de foraje structurale. Dar, colectia este implicata intr-un litigiu cu firmele lui Ovidiu Tender.
Litoteca nationala este practic o „biblioteca” a zacamintelor din subsolul Romaniei, un material de lucru vital pentru oricine are dreptul sa faca exploatari miniere pe teritoriul tarii.
Litoteca, constituita incepand cu anul 1938 cand s-a efectuat primul foraj structural care a intrat in aceasta institutie de patrimoniu, contine circa 600 de tone de carote – respectiv 6.000 de kilometri de coloane de foraj.
Carota este, practic, un cilindru scos din pamant, care arata ce contin straturile geologice din zona forata. Cel mai adanc foraj realizat in Romania se apropie de 2.000 de metri. Fiecare carota este insotita de o fisa in care geologii au descris structura sa. Orice mina deschisa in tara noastra a fost insotita obligatoriu de un studiu tehnico-economic, sau Studiu de Fezabilitate, care are la baza datele acestor carote.
Valoarea stiintifica a Litotecii este inestimabila. Economic, s-au cheltuit 36 de miliarde de euro pentru obtinerea acestor date. Forajele pot fi si sunt valorificate prin studiile pe care le solicita companiile private de minerit. Vrei sa dezvolti o afacere in minerit? Nu trebuie decat sa consulti datele bibliotecii de piatra a Romaniei: in locul cutare este cupru, in locul cutare este aur, dincolo argint, titan etc. Cum ajungi insa in Litoteca?
Nicole Tender: „Nu stiam ce contin cladirile aceleaa”
In urma cu aproape 16 ani, fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS) a privatizat societatea Prospectiuni SA, aflata in aceeasi curte cu Institutul Geologic al Romaniei, care a intrat in posesia SC Tender SA. Tranzactia a costat peste 24 de milioane euro, la un curs de 2,05 lei/euro.
In patrimoniul acestei vanzari a intrat practic si sediul Litotecii de langa Soseaua Chitilei, un imobil cu o suprafata de peste 1.700 de mp. Potrivit sotiei lui Ovidiu Tender, ca reprezentant al SC Prospectiuni SA, in anul 2000, cand s-a facut tranzactia, cumparatorul nu stia de existenta Litotecii. „Nu stiam ce contin cladirile acelea. Nu stiam unde sunt? garajele, atelierele si tot ce aveam in patrimoniu. Cu atat mai mult nu aveam de unde sa stim de Litoteca. Litoteca nu a fost niciodata in proprietatea mea. Sa si-o ia si sa scapam de ea. Este proprietatea statului. Tin cladirea de 9 ani, de cand am castigat in instanta procesul de evacuare. Evacuarea e dificila, inteleg asta, pentru ca sunt zeci de tone de material forat acolo”, a declarat Nicole Tender pentru „Romania liberaa”.
De altfel, in 2006, Prospectiuni SA a castigat definitiv procesul cu IGR, prin care cerea evacuarea imediata a depozitului. Numai ca Institutul Geologic al Romaniei nu are surse si mijloace de a face acest lucru. „In consecinta, de aproape 10 ani, Prospectiuni SA este nevoita? sa suporte cheltuielile de paza ale Litotecii. Sa le mute si sa faca ceva cu ea. De 9 ani nu se plateste nici punctul de paza, care este 25 de centi pe luna”, a mai declarat Nicole Tender, precizand ca tot ea achita utilitatile si paza obiectivului.
In timp ce Prospectiuni SA a inceput demersurile cu IGR prin care cauta solutionarea litigiului, societatea a dat din nou in judecata Institutul pentru evacuarea depozitului, urmand ca in curand sa inceapa procesul.
„Sunt un simplu piona”
Plecam din caldura biroului doamnei Tender si traversam curtea pentru a intra in cladirea Institutului Geologic, un imobil de peste 10 nivele cu geamurile sparte la etajele superioare. Portarul, gros imbracat, suna la secretariatul directorului IGR, dar Gabriel Bindea este cam speriat de jurnalisti.
Curiosi sa vedem Litoteca si sa scriem despre importanta acestui patrimoniu national, deocamdata un mega-secret pentru public, acesta ne-a respins categoric. De la telefonul portarului, Gabriel Bindea ?ne-a refuzat, spunand ca nu poate sa ne lase sa vedem depozitul. „Eu sunt un simplu pion aici si nu pot sa fac nimic. Cu atat mai mult nu as putea niciodata ?sa-mi permit sa rog un geolog sa va arate Litoteca. Este imposibil. Nu este un bun public (sic!), n-are ce sa vada aici, nu este un muzeu! Este doar pentru munca de cercetare si atat. Daca vreti, cereti autoritatilor superioare sa va acorde liberul acces la Litoteca, dar eu nu pot sa fac asta, sunt un simplu pion”, a declarat Gabriel Bindea.
In organigrama Institutului Geologic exista Departamentul Instalatii de Interes National unde figureaza si Litoteca nationala. Aici figureaza numele a trei cercetatori, oameni care ar fi putut sa ne povesteasca despre acest patrimoniu inedit.
Drept urmare, la solicitarea „Romania liberaa” trimisa Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, indicata ca for superior de directorul IGR, am primit un raspuns concis. Directorul Directiei Generale Gestionare, Evaluare si Concesionare Resurse/Rezerve Minerale din ANMR, Aurel Gheorghe, a precizat ca Litoteca Nationala se afla a”sub autoritatea Institutului? Geologic al Romaniei” si drept urmare ne indica: a”sa va adresati institutiei mentionate”. Adica sa mergem inapoi de unde am plecat si unde ni s-a spus ca nu putem avea acces la aceasta biblioteca de piatra.
Secretul de la Rosia Poieni
In anul 2013, Romania a inceput sa exporte minereu de cupru (in loc de cupru) de la Rosia Poieni. Acolo se afla 60% din zacamintele de cupru ale tarii. Conform Enciclopediei Economiei Resurselor Minerale din Romania, cantitatea totala de cupru curat din subsolul tarii noastre este de aproximativ 9 milioane de tone – din care aproximativ 5 milioane de tone sunt la Rosia Poieni. Cuprul se tranzactioneaza la valoarea de aproximativ 4.450 de euro pe tona. Daca socotim, aflam ca cetatenii Romaniei au la Rosia Poieni un zacamant care valoreaza 22,3 miliarde euro. Ce se intampla concret la Rosia Poieni? Oficial se vand 331.890 de tone de concentrate de cupru, despre care actele nu spun ce contin de fapt. Este secret! Suma pe care Romania ar urma sa o castige din aceasta afacere ar fi de aproximativ 300 de milioane de euro.
De ce este secret? Pentru ca in realitate zacamantul de la Rosia Poieni contine, pe langa cupru, si o cantitate de 85 de tone de aur curat! Demn de retinut este faptul ca minereurile de cupru din Romania sunt de tip hidrotermal, care contin si aur (Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din Romania, Editura Agir, 2014).?
Zacaminte
Romania are …
