In Festivalul Serile Lipatti in ultimile seri din septembrie Conacul de la Fundateanca a fost disputat intre nostalgicul Chopin si titanii Beethoven si Liszt. In prima (23 septembrie), cei doi pianisti, Ioana Enea si Vlad Dimulescu, studenta si profesorul ei, au interpretat Brahms ?si mult Chopin De la primul Intermezzo din 6 Klavierstücke de Brahms, Ioana Enea s-a dezvaluit a fi o pianista deja formata, care a stiut sa prinda publicul in mrejele tumultului brahmsian, dar si in gingasia lui.
In Ballade nr. 1 in sol minor de Chopin pianistul Vlad Dimulescu, pianist remarcabil si plin de creativitate, a depanat o poveste cu miscari valsante, dar si cu opriri surprinzatoare, care converg toate spre o lumina sonora, culme a avantului romantic tipic chopinian. Cu contraste intre nelinistea sonora si tandrete, cu suspensii lirice in miscari dansante, Dimulescu reuseste sa transforme in Sonata nr. 2, in si bemol minor, sumbrul in lumina si delicate fire melodice in zbateri disperate.
In Grande valse brillante publicul a savurat stralucirea sunetelor repetate; in Valse brillant op. 34 nr.1, a plutit in aer, in bratele partenerilor virtuali. Cu alte cuvinte, Vlad Dimulescu a reusit sa-si subjuge publicul, fermecandu-l in cele trei valsuri op. 64 cu tristetile tandre ale lui Chopin. Profund in Andante spianato, cu o tehnica pianistica de exceptie, cu o stralucire provocatoare si o creativitate nebanuita, Vlad Dimulescu a demonstrat inca odata in Grande Poloniase Brillante calitatea lui de mare interpret si de adevarat cunoscator al creatiei chopiniene.
In ultima seara a lunii septembrie doi tineri solisti si-au impartit rolurile de interpret debutant si interpret consacrat, Alexandra Mihaescu si Abel Corban.
Studenta maestrului Vlad Dimulescu si-a ales pentru microrecitalul ei Sonata in re minor, op. 31 nr. 2 de Beethoven, fiind o adevarata ilustratoare a unui dramatism de tip shakespearean. Flexibilitatea tinerei Alexandra, de a trece cu usurinta dintr-o stare intr-alta, a demonstrat o capacitate la care pianisti maturi ajung doar dupa o indelungata experienta.
In editiile precedente ucenicul maestrului Viniciu Moroianu, Abel Corban, a fost nelipsit in sectiunea de debut a Serilor Lipatti. Recitalul pe care si l-a ales de aceasta data a inceput cu Partita nr 1 in si bemol major de Bach, care, interpretata in spatiul Conacului, ne-a amintit de versiunea lui Lipatti. Recitalul a crescut in intensitate printr-una din ultimele sonate beethoveniene – nr. 31 op. 110 si a culminat cu o premiera pentru festival – Sonata in si minor de Liszt. Cand a inceput sa cante sonata de Liszt, Abel Corban ni s-a prezentat intr-un vesmant care parea sa fie croit numai si numai pentru el. A manuit materialul sonor cu mare degajare, dramatismul in interpretarea acestuia a fost debordant, virtuozitatea sa sclipitoare fiind asteptata cu nesat de auditoriu. Abel Corban a facut din aceasta coplesitoare materie sonora un sir de intamplari care vizeaza tragismul si care mentine incordata atentia ascultatorului.
Octombrie a adus din nou cu el in Serile Lipatti mult Chopin. Nicoleta Luca a opus in recitalul din seara de 7 octombrie nocturnelor, mazurcilor, polonezelor si studiilor chopiniene cumplit de grelele Studii Simfonice ale lui Schumann. Remarcabila a fost tehnica acestei pianiste si siguranta interpretarii ei a adus inaintea publicului un meserias care-si cizeleaza materia cu multa minutiozitate. In acest tablou al romanticilor si-au facut loc si modernii Debussy si Enescu in interpretarea pianistei debutante Teodora Tepes, sensibila si calda, pliata parca in discursul ei pe …
