Sezonul premiilor Nobelurilor incepe luni, cu premiul pentru medicina, informeaza Mediafax.
Pentru premiul Nobel pentru medicina, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, si Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanti au aratat ca un anumit mecanism – raspunsul la proteinele depliate (UPR) – actioneaza ca „un sistem de control al calitatii” in interiorul celulelor, hotarand daca o celula deteriorata va trai sau va trebui sa moara. Alt concurent este Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidentiat relatia ce exista intre dieta, metabolism si microbiii care traiesc in intestinul uman.
In ceea ce priveste distinctiile stiintifice, site-ul Sciences et Avenir a centralizat predictiile facute de mai multe publicatii celebre din domeniu, precum si o lista de favoriti realizata de Thomson Reuters ScienceWatch, analizand in acelasi timp si castigatorii altor prestigioase premii din aceste domenii, precum Lasker, in medicina, si Kavli, in fizica.
Astfel, referitor la premiul Nobel pentru medicina/ fiziologie, descoperirile mecanismelor moleculare aflate de la originea ritmurilor circadiene (americanii Jeffrey Hall, Michael Rosbach si Michael Young), studii despre stresul celular (japonezul Kazutoshi Mori si americanul Peter Walter), despre modificarea celulelor pentru a le face mai sensibile la lumina, un principiu al optogeneticii (americanul Karl Deisseroth), o noua abordare terapeutica a cancerului, prin administrare de anticorpi (americanul James Allison), si studii asupra florei microbiene intestinale (americanul Jeffrey Gordon) se numara printre favoriti.
In fizica, Sciences et Avenir mentioneaza studii despre conceptul metamaterialelor (britanicul John Pendry), informatia cuantica (francezul Alain Aspect si canadianul Gilles Brassard), nanogeneratoare (americanul Zhong Lin Wang) si materia neagra (americanca Vera Rubin).
Premiul Nobel pentru chimie ii are ca favoriti, printre altii, pe Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, si Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 in domeniul editarii genomului. Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generand lupte acerbe pentru obtinerea unor patente intre diverse start-up-uri si universitati, dar si dezbateri aprinse despre natura etica a potentialului sau de modificare a embrionilor umani.
Printre ceilalti concurenti la premiul Nobel pentru chimie se afla John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, si Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetarile lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe baza de ioni de litiu, dar si Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contributiile sale din domeniul „chimiei bioortogonale”, care se refera la reactiile chimice din celule vii si organisme.
In ceea ce priveste premiul Nobel pentru literatura, obtinut anul trecut de francezul Patrick Modiano, anul acesta, Academia suedeza a primit 259 de propuneri din partea unor edituri, societati literare si universitati, potrivit Wall Street Journal.
In 2015, printre favoriti, potrivit casei de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie, se numara Svetlana Alexievich, din Belarus, scriitoare si jurnalista, considerata favorita si anul trecut, japonezul Haruki Murakami, un scriitor care se afla de multi ani printre numele extrem de vehiculate, scriitorul kenyan Ngũgĩ wa Thiong”o, si el prezent in ultimii ani pe lista scurta, Philip Roth, unul dintre marile nume ale literaturii americane contemporane, Joyce Carol Oates, despre care fanii se tem ca este prea populara pentru o astfel de distinctie – lucru infirmat de Academia suedeza, care l-a premiat, in 2010, pe autorul de bestselleruri Mario Vargas Llosa -, si poetul sirian Adonis, care traieste in exil la Paris din anii 1960 si este considerat posibil castigator de peste un deceniu.
Cancelarul german Angela Merkel, papa Francisc si Agentia ONU pentru Refugiati (UNHCR) sunt considerati favoritii la premiul Nobel pentru pace, dintr-un total de 273 de candidati, informa agentia DPA in urma cu cateva zile.
Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de Cercetari asupra Pacii din Oslo, este de parere ca acest premiu va fi acordat unei personalitati care s-a evidentiat in timpul crizei refugiatilor, mentionand-o pe Angela Merkel, pentru faptul ca a dat dovada de „autoritate morala intr-un moment critic”. Merkel a fost nominalizata de legislatorii germani pentru rolul ei in medierea unui acord de incetare a focului in Ucraina, a mai precizat Harpviken.
Agentia ONU pentru Refugiati (UNHCR), un dublu castigator al acestui premiu, este un candidat puternic, potrivit unor istorici norvegieni care administreaza un site despre premiul Nobel pentru pace. Unul dintre ei, Asle Sveen, a spus ca acest Comitet Nobel ar putea opta sa recunoasca un tratat international, cum ar fi acordul recent dintre Iran si cele sase puteri ale lumii, care urmareste limitarea activitatii nucleare in schimbul ridicarii sanctiunilor asupra Teheranului. Tratatul de pace negociat intre Guvernul din Columbia si Fortele Armate Revolutionare reprezinta un alt exemplu.
„Este riscant. Au facut acest lucru cu tratatele din Orientul Mijlociu si cu tratatul de pace din Vietnam, in 1973”, a spus Sveen. „America …
