Sezonul Nobelurilor se deschide luni, odata cu decernarea premiului pentru medicina, care ar putea fi atribuit autorului unui studiu despre receptorii durerii, informeaza Mediafax.
Maria Gunther, jurnalista care scrie pe teme stiintifice pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter, mizeaza pe sansele cercetatorului american David Julius, care a descoperit faptul ca receptorii durerii au aceeasi reactie fata de durere, temperatura si substanta activa din pigmenti.
Ea considera ca descoperirile lui David Julius au oferit „o intelegere mult mai profunda a modului in care oamenii simt si posibilitati complet noi de a produce tratamente contra durerilor cronice”.
In domeniul fizicii, Maria Gunther ii vede castigatori pe americanii Charles Kane si Shoucheng Zhang, alaturi de olandezul Laurens Molenkamp, pentru cercetarile lor despre o noua forma de material, izolant topologic, ce deschide calea spre noi posibilitati revolutionare in informatica.
In ceea ce priveste Nobelul pentru chimie, radioul public SR crede in sansele unui genetician suedez, Svante Paabo, pentru un studiu despre ADN-ul omului de Neanderthal, ca si in cele ale geneticianului american Craig Venter, unul dintre primii cercetatori care au alcatuit harta genomului uman.
Premiile Nobel reprezinta una dintre rarele ocazii pentru oamenii de stiinta, necunoscuti de publicul larg, sa devina vedetele scenei media, afirma Sven Lidin, directorul comitetului Nobel pentru chimie.
„Aceste premii fac din oamenii de stiinta niste eroi (…), precum starurile rock, iar asta este ceva fantastic”, a adaugat el.
Pentru premiul pentru pace, ce va fi atribuit vineri, un numar record de 278 de candidaturi au fost primite, inclusiv aceea a fostului consultant al Agentiei de securitate nationala din Statele Unite (NSA) Edward Snowden, care a fost propus de doi parlamentari norvegieni.
„Multi inca il vad ca pe un tradator si ca pe o persoana care a incalcat legea”, reaminteste Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetari despre pace din Oslo (PRIO), considerand ca Snowden are sansa a doua, dupa papa Francisc.
Dupa parerea lui Robert Haardh, presedintele Civil Right Defenders, un ONG suedez, decenarea Nobelului pentru pace lui Edward Snowden „ar fi cu adevarat o decizie curajoasa”. „Dar, daca ne raportam la trecut, nu cred ca va fi posibil. Este o candidatura care genereaza prea multe polemici, iar scandinavii sunt prea atasati de Statele Unite”, a adaugat el.
Papa Francisc, plasat in fruntea cotelor de pariuri elaborate de casa Paddy Power, nu reprezinta nici el o alegere evidenta.
„Distributia mondiala profund injusta a bogatiilor afecteaza pacea”, iar papa Francisc „a atras atentia asupra soartei saracilor si asupra nevoii de a elabora o noua logica de dezvoltare si de redistribuire economica”, a subliniat profesorul Harpviken.
Totusi, cunoscand deja valurile de critici primite dupa atribuirea Nobelului pentru pace lui Barack Obama, acelasi profesor spune ca „ar putea fi inca putin prea devreme pentru papa”.
Numele lui Malala Yousafzai, militanta pakistaneza pentru dreptul la educatie, in varsta de 17 ani, si al medicului Denis Mukwege, care trateaza femeile violate din Republica Democrata Congo, apar si ele pe lista favoritilor la Nobelul pentru pace, ca si in 2013.
Comitetul Nobel norvegian ar putea sa voteze pentru persoane care militeaza pentru stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu si Ucraina si ar putea sa se inspire din alegerea din 2013, cand a premiat Organizatia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), activa in Siria.
„Lucrul de care avem nevoie in acest moment este o reevaluare a cooperarii multilaterale”, a subliniat directorul Institutului de cercetari asupra pacii din Stockholm (SIPRI), Ian Anthony.
Un premiu Nobel pentru Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) ar putea „sa concentreze privirile oamenilor” …
